Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că „Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional este constituţională în măsura în care prevederile Capitolului IV din lege nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie”, se arată în comunicatul CCR de miercuri. De asemenea, judecătorii au stabilit că „Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este constituţională în măsura în care prevederile art.41 alin.(2) lit.e) din lege, criticate prin obiecţia de neconstituţionalitate, nu se referă la cazurile în care Legea fundamentală admite în mod expres cumulul de funcţii”.
În ceea ce priveşte Legea educaţiei naţionale, judecătorii arată că, în urma deliberărilor, nu s-a obţinut majoritatea de voturi pentru a lua o decizie, astfel încât discuţiile vor fi reluate pe 18 noiembrie.
Iniţial, CCR trebuia să se pronunţe pe 28 octombrie pe cele trei legi, dar a amânat dezbaterile pentru 9 decembrie, având în vedere „complexitatea problemelor juridice care fac obiectul examinării şi care necesită o analiză deosebit de atentă”. Între timp, judecătorii au admis cererea de preschimbare a termenului pentru 4 noiembrie.
Reprezentanţii opoziţiei au anunţat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate sesizate de liberali în Legea educaţiei. „Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic”, a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. „Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie – directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management”, a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, „legea nu distinge şi nu le mai spune nimic”. „Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie”, a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. „La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educaţiei poate prin ordin, să suspende din funcţie rectorul unei instiuţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanţie”, a afirmat liberalul, în opinia căruia „Universităţile vor fi conduse de Guvern”.
Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţâmânt preuniversitar şi universitar.
Tot liberalii au contestat la CCR Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. „La cumulul pensiei cu salariul este o discriminare fantastică datorită faptului că dacă lucrezi în mediul privat poţi să păstrezi pensia, dacă lucrezi la bugetul de stat nu poţi să păstrezi pensia. Deja Cehia a fost obligată de CEDO să renunţe la această prevedere”, a arătat Ciprian Dobre. La rândul său, Eugen Nicolăescu a punctat că sesizarea s-a făcut în baza articolului 117 alineatul 2 din Constituţie, care spune că înfiinţarea de organe de specialitate ale administraţiei publice se realizează cu avizul Curţii de Conturi. „În această situaţie vom vedea că Guvernul înfiinţează în baza unui aviz general o serie de instituţii, dar care unele dintre ele se înfiinţează sau se reorganizează prin hotărâri ale Guvernului unde nu se mai cere avizul Curţii de Conturi, încălcându-se spiritul Constituţiei”, a explicat acesta.
Deputatul PNL a făcut referire şi la articolul 41 din Constituţie privind libertatea absolută a dreptului la muncă, care ar fi încălcat de Legea Guvernului care obligă cetăţeanul să-şi ia 10 zile de concediu fără plată, limitându-se, astfel, dreptul la muncă şi la venituri normale câştigate din muncă.
De asemenea, liberalii au acuzat încălcarea articolului 114 din Constituţie, considerând un abuz angajarea răspunderii în aceeaşi zi pe trei proiecte (n.r. Legea educaţiei, Legea privind reorganizarea unor instituţii şi autorităţi şi Legea salarizării unitare).
Parlamentarii liberali au mai sesizat Curtea Constituţională asupra Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea la 15 septembrie, după ce a fost respinsă moţiunea de cenzură. Sesizarea liberalilor la CCR pe Legea salarizării vizează şapte aspecte de neconstituţionalitate. Astfel, susţine PNL, Guvernul a încălcat articole din Constituţie, pentru că şi-a asumat răspunderea, în aceeaşi zi, pe trei proiecte de lege şi Legea salarizării nu avea avizul Consiliului Economic si social. Tot la capitolul neconstituţionalitate, liberalii au trecut faptul că, potrivit legii, deşi titlul acesteia vorbeşte despre caracterul unitar al unei legi, categoriile exceptate constituie de fapt o abatere de la criteriul unităţii. „Această abatere, constituie în fapt o discriminare, o disproporţie între o categorie de salariaţi de la bugetul de stat, creând o categorie privilegiată de salariaţi de la bugetul de stat cărora nu li se aplică această lege, beneficiind în continuare de legi speciale”, scriu liberalii în sesizarea către CCR.
O altă prevedere constituţională care ar fi încălcată de Legea salarizării unice, potrivit liberalilor, este cea referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, pentru că, prin art. 30, alin (7) din lege, orele suplimentare nu sunt prevăzute pentru anul 2010.
Liberalii sesizează şi faptul că legea prevede că actele de contestare salarială sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. „Or, astfel de acte de stabilire a salariului nu pot fi de competenţa instanţelor de contencios administrativ deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentală sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ doar actele administrative emise de autorităţile publice. În schimb, actele de stabilire a salariului sunt acte eminamente de dreptul muncii care trebuie supuse jurisdicţiei de dreptul muncii şi nu de contencios administrativ”, spun liberalii.
PNL consideră şi că, prin eliminarea cumulului de funcţii (salariat la stat-pensionar), este limitat şi încălcat dreptul constituţional al oricărei persoane la muncă.
„Încălcarea Articolul 47 din Constituţie. Este pentru prima dată după 1990 când unor bugetari le scad, practic, veniturile nete câştigate până în prezent. Dacă până acum cetăţenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creştere ale salariilor şi veniturilor, începând cu luna ianuarie banii primiţi vor fi mult mai puţini”, este ultimul punct la care fac referire liberalii în sesizarea de neconstituţionalitate depusă la CCR.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 19 octombrie că, dacă legile pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament vor fi declarate neconstituţionale de către CCR, „se complică enorm relaţia cu FMI”, iar Legislativul va trebui să lucreze şi în campanie pentru a se respecta termenii acordului. Băsescu a atenţionat, într-o declaraţie dată la RFI, că fără aceste legi care vizează reformarea instituţiilor statului, România ar putea să nu mai primescă tranşele de împrumut de la FMI pe anul următor.
