Parlamentul de la Budapesta a votat săptămâna aceasta o lege care a suscitat vehemente reacţii naţionaliste în Slovacia, generând temeri legate de o extindere a unor astfel de replici în toată regiunea. Textul dă posibilitatea etnicilor maghiari din ţările vecine să obţină cetăţenia ungară. Legea privind cetăţenia ungară a provocat mânia Slovaciei, dar problema rămâne izolată, spune expertul Zoltan Bécsi, profesor asociat la Geneva School of Diplomacy, într-un interviu acordat publicaţiei Tribune de Geneve.
Măsura decisă de Parlamentul ungar priveşte circa 3,5 milioane de etnici maghiari, cea mai mare parte trăind în România şi Slovacia, dar şi în Serbia, Croaţia, Ucraina sau chiar Austria. Într-adevăr, în 1920, Tratatul de la Trianon amputa Ungaria învinsă în Primul Război Mondial de două treimi din teritoriul ei, în profitul vecinilor săi, explică Tribune de Geneve.
Zoltan Bécsi, profesor asociat la Geneva School of Diplomacy, spune că răspunsul Slovaciei, care a contraatacat interzicând cetăţenilor săi dubla cetăţenie, este o problemă strict între Ungaria şi Slovacia, care nu riscă să cuprindă întreaga regiune. „Cele două ţări menţin un anumit conflict de aproape cinci ani, când naţionaliştii au intrat la guvernare la Bratislava. Aceştia din urmă nu acceptă multiculturalismul într-o ţară care este multiculturală. România a spus clar că nu are nicio problemă cu această lege. Şi nu vor exista probleme nici cu Serbia, Ucraina sau Austria”, a declarat Zoltan Bécsi.
Profesorul spune că această lege nu este o surpriză în sine, ci rapiditatea cu care a fost adoptată este surprinzătoare. Fidesz, partidul conservator venit la putere şi care deţine două treimi din mandatele Parlamentului, avea la dispoziţie patru ani pentru a trece această lege. A fost vorba însă de o promisiune de campanie. „S-au găbit, poate, pentru a trece legea înainte de 4 iunie, data când se împlinesc 90 de ani de la Tratatul de la Trianon”, afirmă Zoltan Bécsi.
Profesorul admite că este posibil să fie vorba şi despre o strategie a guvernului pentru a contracara dreapta radicală, pentru că Jobbik, partidul de extremă-dreaptă intrat în premieră în Parlament, cere întoarcerea regiunilor Ungariei Mari sub girul Budapestei.
„Tratatul de la Trianon rămâne o traumă uriaşă pentru unguri. Dar mai ales pentru că populaţii maghiare s-au văzut în postura de minorităţi în alte ţări. Este, înainte de toate, o chestiune de solidaritate cu compatrioţii lor”, a explicat profesorul Zoltan Bécsi pentru Tribune de Geneve.
