În timp ce lumea sărbătoreşte 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier, pe plan economic nu există motive de bucurie, în condiţiile în care fostele ţări comuniste descoperă fragilitatea strategiilor lor în acest sector, pe fondul crizei economice.
Indiferent ce se spune în popor, 20 de ani nu este neapărat o vârstă frumoasă, deşi, în momentul în care împlineşte două decenii de liberalism economic, Europa Centrală şi de Est are şi motive să se bucure de drumul parcurs. Pe plan politic, a trecut de la represiunea regimurilor autoritare la democraţie, iar pe plan economic, nivelul de viaţă din prezent nu se poate compara cu cel dinaintea căderii Cortinei de Fier, comentează Les Echos.
Deschiderea spre Occident, urmată pentru majoritatea ţărilor din "blocul estic" de aderarea la UE, a permis regiunii să înregistreze un boom economic fără precedent. În urmă cu doi ani, toate ţările din Europa Centrală şi de Est păreau să aibă un viitor strălucit, aminteşte cotidianul francez. Însă, după furtuna financiară, Véronique Riches-Flores, care conduce departamentul de studii economice la Société Générale, este de părere că, "dacă această criză va face victime grave, vor proveni din această parte a lumii".
Însă nu toate ţările din regiune se află în aceeaşi situaţie. Acesta este mesajul pe care îl transmit, de altfel, cele mai puternice dintre ele: Europa Centrală şi de Est nu este un bloc fragil uniform.
Exemplul tipic este cel al Poloniei. Cu cei 38 de milioane de locuitori ai săi, cu industria diversificată şi politicile macroeconomice prudente, este un caz aparte. În 2009 a înregistrat creştere economică. Un caz unic în lumea dezvoltată.
La polul opus de află ţările baltice. Nicio altă regiune din lume nu este privită cu atât de mult pesimism. Din punctul de vedere al lui Juan Carlos Rodado, economis la Natixis, situaţia este simplă: "Aceste trei ţări sunt moarte".
După ce au înregistrat o creştere economică generată de explozia creditului, Letonia, Lituania şi Estonia s-au prăbuşit ca un castel de cărţi de joc în momentul în care investitorii nu au mai avut încredere în ele. În condiţiile în care anul acesta înregistrează contractări economice de până la 15%, ţările baltice nu mai ştiu cum să îşi rezolve problemele financiare. Nu au o industrie care să le permită să intre în comerţul mondial. Iar observatorii se tem că singura strategie este diminuarea legală a valorii monedelor lor, o opţiune foarte riscantă.
Între cele două extreme se află o zonă gri, unde se află ţări precum Cehia şi Slovacia. Acestea vor înregistra, cu siguranţă, o recesiune importantă anul acesta, dar criza nu pune încă în pericol întreaga economie pe care şi-au construit-o.
Ungaria, care a apelat la fonduri internaţionale pentru a-şi salva economia în toamna trecută, pare să înceapă să îşi revină, cu preţul unor măsuri aspre de austeritate.
Dar, indiferent de diversitatea economică, criza economică mondială va influenţa semnificativ toate traiectoriile economice din regiune. Însă potenţialul de creştere rămâne mare, ţinând cont de stadiul de dezvoltare al ţărilor din regiune, încă intermediar.
Ţările din Europa Centrală şi de Est vor trebuie, pe de o parte să găsească resurse pentru finanţarea economiilor lor, precum şi să regândeasă strategiile economice, sugerează cotidianul. Însă au în continuare un atu important, din punctul de vedere al responsabilului cu această zonă în cadrul OCDE, Andreas Wörgötter: "Există în aceste ţări o capacitate de a pune sub semnul întrebării şi de reformă fără comparaţie în Europa de Vest". "Ei nu îşi pot permite luxul de a aştepta", a explicat el.
Sursa: NewsIn
