Leul a agitat spiritele pe 15 martie, când a depăşit palierul psihologic de 4,37 lei pentru 1 Euro, ducând astfel referinţa BNR la niveluri record, dar a ramas ulterior pe un palier în jurul acestei valori, neînregistrînd alte fluctuaţii majore. Pentru piata interbancară însă, pragul de 4,4 lei pentru 1 Euro, pe care moneda naţională l-a atins în iunie 2010, este un reper mai important, reprezentând atât un nivel psihologic semnificativ, cât şi vârful istoric atins în interiorul unei şedinţe de tranzacţionare. « Dacă pragul de 4,4 pentru EURRON ar fi fost depăşit de la « primul asalt », atunci ar fi antrenat interesul investitorilor pe pieţele financiare de a specula mai departe şi mai accentuat pe deprecierea leului, conducând astfel la o mişcare amplă a căderii monedei naţionale, cu care nici BNR nu s-ar fi simtit confortabila. Barajul impus de Banca Centrală pare a fi unul dintre cele mai importante motive ale stabilizării recente a cursului de schimb», a arătat Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Leul a beneficiat de « scutul » BNR, împreună cu eliberarea unei noi tranşe de 500 milioane de Euro din acordul preventiv cu FMI. Evaluarea predominant optimistă a unui oficial al Fondului, care a precizat că « toate ţintele programului au fost atinse », a împrăştiat parţial temerea instalată de riscul unor derapaje ale cheltuielilor bugetare într-un an electoral. Leul a beneficiat şi de un modest impuls pozitiv din partea interesului manifestat de patru companii înregistrate în jurisdicţii externe pentru privatizarea CupruMin : preţul minim de vânzare este stabilit la aproximativ 60,25 milioane Euro, procesul de privatizare fiind mai degrabă un factor de impact psihologic asupra cursului de schimb.
În aceasta săptămână, BNR va decide cel mai probabil să scadă dobânda de referinţă până la 5,25%, având suficient spaţiu de operare întrucât inflaţia nu ne pune probleme majore. O dobândă mai mică reduce însă în mod tradiţional apetitul pentru deţinerea monedei respective, dar diferenţa între dobânda de referinţă a BNR pentru lei si cea promovată de Banca Centrală Europeană pentru Euro (în prezent de 1%) rămâne încă destul de confortabilă. « Leul rămâne atractiv pentru plasamente, mizând pe diferenţialul de dobândă chiar şi la o dobandă de referinţă de 5,25%. Însă tendinţa de scădere a dobânzilor la titlurile de stat poate amplifica vulnerabilitatea leului pe termen mediu», a precizat Claudiu Cazacu.
Cursul de schimb ar putea traversa o perioadă de relativă stabilitate pe termen scurt, în cazul în care BNR nu ne va surprinde cu o decizie de politică monetară opusă faţă de cea aşteptată. Este chiar de luat în calcul un impact pozitiv asupra leului pe măsură ce ne apropiem de perioada Sărbatorilor de Paşte, care aduc tradiţional fluxuri din partea celor care lucrează în străinătate, din conversia în lei a veniturilor obţinute în Euro. Însă, în acelaşi timp, investitorii pe pieţele internaţionale de capital ar putea căuta un nou moment prielnic pentru poziţionarea lor împotriva leului, speculând o eventuală extindere a crizei datoriei europene către Portugalia şi Spania ori indicii de relaxare a disciplinei bugetare.
« Semnalul oferit de piaţa valutară în ultimele două săptămâni a fost limpede : investitorii sunt pregătiţi să ducă mai sus cotaţia EURRON… dacă îi <> BNR, desigur. Deocamdată cel puţin, BNR <>, aşa încât speculatorii rămân <>. Pe termen lung însă, este foarte posibil ca BNR să nu se mai <> tendinţei principale a pieţei (respectiv de depreciere uşoară a leului), asumându-şi însă în continuare rolul de a netezi fluctuaţiile şi de a permite o evoluţie lină ; în caz contrar, creşterile bruşte ar putea crea panică in pietele financiare, iar tendinţa de depreciere a leului s-ar putea autoalimenta, conducând la o scădere nejustificată a monedei naţionale”, a arătat Claudiu Cazacu.
