Bancherii, printre care se numără şi oficiali de top ai Deutsche Bank, JPMorgan, BBVA (Spania) şi SEB (Suedia), au declarat că sprijină reformele de reglementare "în profunzime", care includ schimbări ale practicilor de plată ale băncilor şi impunerea unor condiţii de capital mai aspre.
Totuşi, într-un raport asupra viitorului reglementării financiare, aceştia şi-au exprimat îngrijorările în privinţa acţiunilor rapide de modificare a regulilor financiare în Marea Britanie şi Statele Unite, care ar include ajustări ale practicilor de compensare.
Raportul a fost publicat la numai câteva zile după ce Christine Lagarde, ministrul de finanţe al Franţei, a criticat băncile pentru că au reînceput să acorde prime garantate şi a cerut Grupului celor 20, cele mai industrializate 20 de state din lume (G20), să nu mai "tragă de timp" şi să limiteze practicile care încurajează asumarea excesivă de riscuri.
"Există riscul unei pierderi a integrării şi cooperării globale, aşa cum s-a întâmplat între 1914 şi 1945. Ar trebui să fie luate măsurile necesare pentru evitarea acestui lucru", arată raportul Institutului Finanţelor Internaţionale, al cărui preşedinte este Josef Ackermann, directorul executiv al Deutsche Bank.
Charles Dallara, director administrativ al Institutului, a declarat pentru FT că, deşi liderii globali şi autorităţile de reglementare "se arată recunoscători coordonării globale", în cadrul unor întruniri cum a fost summitul G20, acest lucru nu este vizibil practic.
Raportul mai evidenţiază îngrijorările privind propunerea Marii Britanii în ceea ce priveşte imboldul dat investitorilor pentru cumpărarea de obligaţiuni ale guvernului britanic.
Statele membre G8 şi ţările emergente au anunţat în cadrul summitului din iulie, de la L’Aquila, Italia, că vor face tot posibilul să "reziste protecţionismului şi să încurajeze deschiderea pieţelor".
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a anunţat la finele lunii martie că anumite planuri de relansare economică favorizează produsele şi serviciile interne în detrimentul importurilor, favorizând astfel protecţionismul.
La capitolul ajutoare de stat, OMC dă ca exemplu ajutoarele acordate în sectorul oţelului şi în sectorul auto. O aluzie directă la Statele Unite şi la unele ţări din Uniunea Europeană, precum Franţa, care au fost criticate de concurenţii lor pentru programele în valoare de miliarde euro ce favorizează produsele naţionale.
Sursa: NewsIn
