Recesiunea economică determinată de criza creditelor a făcut ca înăsprirea reglementărilor din sectorul bancar să devină o prioritate politică la nivel mondial.
Din acest motiv, lideri precum cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi-au prezentat obiectivele în proiectul declaraţiei summitului UE.
Ei au cerut „progrese rapide” în domeniul regulilor privind rezervele minime obligatorii ale instituţiilor financiare, rezolvarea problemelor legate de băncile „prea mari pentru a fi lăsate să dea faliment” şi creşterea transparenţei pe pieţele instrumentelor derivate.
Potrivit declaraţiei, Comisia Europeană va prezenta în curând un raport referitor la posibilele surse de finanţare, cum ar fi impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, la nivel mondial.
Liderii celor 27 de state membre şi-au exprimat totodată dorinţa de cooperare între Bruxelles şi Washington, pentru stabilirea reglementărilor destinate serviciilor financiare.
La începutul lunii martie, a izbucnit o dispută între UE şi Statele Unite, referitoare la maniera în care autorităţile de la Bruxelles vor să reglementeze activitatea fondurilor de hedging şi a serviciilor financiare.
În urma intervenţiei premierului britanic Gordon Brown, aprobarea noii legi din UE a fost suspendată.
Amânarea a dezamăgit numeroşi oficiali, care consideră că se pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea UE de a controla fondurile de hedging, ci şi reformarea reglementărilor din sectorul serviciilor financiare.
Liderii statelor din zona euro au convenit, joi, crearea unui sistem de protecţie financiară, în colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, pentru susţinerea Greciei.
