Analistul economic a amintit că, dacă România ar fi tras şi ultima tranşă din împrumutul de la FMI, în valoare de aproape un miliard de lei, ‘banii s-ar fi dus la consolidarea rezervei valutare a Băncii Naţionale a României, aşa cum s-au dus şi restul tranşelor de la FMI, cu excepţia a trei dintre acestea, din care câte o jumătate a fost direcţionată către Ministerul de Finanţe’.
‘Nu trebuie să se înţeleagă că România nu are nevoie de bani, pentru că România se împrumută aproape în fiecare săptămână prin Ministerul Finanţelor Publice, de pe piaţa internă şi la dobânzi mai mari decât cele cerute de Fond, dar Banca Naţională nu mai are nevoie de bani pentru consolidarea rezervei valutare’, a subliniat Liviu Voinea, care a afirmat că semnificaţia faptului că România nu se împrumută de la FMI, dar continuă să se împrumute de la UE, este tocmai aceea că autorităţile au nevoie de bani pentru susţinerea deficitului bugetar, dar nu au nevoie pentru susţinerea plăţilor externe.
O problemă cu care România s-ar putea confrunta în viitor, odată cu trecerea de la calculul deficitului bugetar prin metoda cash la metoda practicată de UE (ESA), care include şi arieratele, ar fi creşterea deficitului bugetar şi îngreunarea accesului la finanţări de pe piaţă.
‘În acest moment, deficitul bugetar al României, de 6,5%, a fost calculat fără a fi incluse arieratele statului către firme. Dacă se adaugă arieratele, deficitul bugetar poate creşte spre 8%. În cazul în care deficitul ar creşte din nou la acest nivel, ar creşte şi prima de risc pentru România, ceea ce ar însemna că am putea să ne împrumutăm în continuare de pe piaţa privată, dar mai scump. Din acest motiv, România trebuie să îşi plătească arieratele şi să realizeze reduceri mai accentuate ale deficitului bugetar’, a declarat directorul executiv al GEA.
