La finele lunii mai, autorităţile au decis amânarea intrării în vigoare a legislaţiei privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, întrucât Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), instituţia care va gestiona contractele de asigurare, nu era constituit.
Discuţiile cu privire la introducerea obligativităţii pentru asigurările de locuinţe au loc de peste zece ani. Acestea s-au concretizat într-un text de lege abia în 2008, însă companiile din piaţa de asigurări au privit cu reticenţă reglementările şi au solicitat de nenumărate ori modificări ale acestor prevederi.
După dezbateri nenumărate şi întâlniri repetate, 13 companii de asigurare au semnat la finele lunii trecute actul constitutiv al PAID, entitate care va emite poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor. Potrivit legii, contractele obligatorii de asigurare vor acoperi trei riscuri de catastrofă – cutremur, alunecări de teren şi inundaţii.
Capitalul social al PAID este de 4,6 milioane de euro, iar companiile Astra, Groupama şi Clal deţin, fiecare, câte 15% din titlurile viitoarei entităţi, în timp ce Uniqa Asigurări, Ardaf, Generali, Euroins, City Insurance, Certasig, Grawe, ABC Asigurări, Credit Europe Asigurări şi Carpatica Asig au participaţii de 5,5% fiecare.
Liderii locali ai pieţei de asigurări, Allianz-Ţiriac şi companiile controlate de Vienna Insurance Group (VIG) – Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări – au decis să nu ia parte la formarea PAID. Toţi cei implicaţi în acest proiect speră ca, în curând, pe masa Parlamentului să ajungă un proiect de modificare a legii, după ce acesta va fi aprobat de trei ministere – cel al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, cel al Justiţiei şi cel al Afacerilor şi Internelor.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor propune neincluderea în asigurare a clădirilor expertizate de către autorităţile publice cu un risc seismic ridicat. Cu alte cuvinte, clădirile “cu bulină” nu vor putea fi asigurate. Doar 10-15% dintre cele 8,4 milioane de locuinţe din România sunt asigurate, spun reprezentanţii industriei de profil. Studiile realizate de autorităţi în ultimii ani au relevat că valoarea pierderilor medii anuale calculată pentru clădiri rezidenţiale, rezultate în urma producerii inundaţiilor, se ridică la aproximativ 20 milioane de euro. În cazul unui seism puternic, expunerea rezidenţială totală se ridică la aproximativ 105 miliarde de euro. La finele anului trecut, primele brute subscrise de companiile de asigurări pe linia de business “property” însumau 852,7 milioane de lei (231,7 mil. euro) şi reprezentau 12,1% din subscrierile totale ale pieţei, de 8,9 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).
Dacă de la 1 ianuarie 2010 românii vor fi obligaţi să cumpere poliţa obligatorie, suma asigurată va fi, în funcţie de construcţie, fie de 20.000 de euro, fie de 10.000 de euro. Companiile mizează pe faptul că proprietarii de locuinţe vor conştientiza riscurile de catastrofă la care sunt expuse bunurile şi vor opta pentru o asigurare la valoarea reală. În cazul asigurărilor facultative de locuinţe, suma asigurată se stabileşte conform uneia dintre formele agreate de asigurător: valoarea de nou, respectiv valoarea reală. Reprezentanţii CSA estimează că, în primul an de vânzare a poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor, aproximativ 2,4 milioane de proprietari vor încheia un astfel de contract. România va trebui să reasigure riscurile de catastrofă pe piaţa externă, estimate la peste trei miliarde de euro, pentru care ar putea plăti o primă de 100 milioane de euro. Cel puţin aşa arătau estimările iniţiale, după discuţiile autorităţilor cu un consorţiu internaţional de brokeri.
