Lucia Varga, care conduce Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului, nu a avut de avizat proiectul de lege care reglementează proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, aprobat de Guvern în şedinţa din 27 august şi înaintat Parlamentului.
„Am formulat nişte observaţii. Sper ca, odată ajuns în Parlament (proiectul, n.r.), să pot spune mai multe”, a declarat Lucia Varga.
„Consider că această lege este una specială care dă derogări”, mai spune Varga, arătând că aprobarea proiectului minier ar trebui condiţionată de respectarea legislaţiei existente în care au fost transpuse directivele europene în domeniu. „Trebuie să respectăm ad literam directivele europene”, subliniază ministrul delegat.
Totodată, ea consideră că „principiul precauţiei trebuie să primeze” în luarea unei decizii, cunoscându-se faptul că „proiectele miniere au un impact semnificativ asupra mediului”, şi că trebuie cântărite beneficiile economice şi sociale, pe de-o parte, şi costurile de mediu, pe de cealaltă parte.
Ministrul Lucia Varga a mai precizat că departamentul pe care îl conduce va trebui să emită mai multe avize, precum cel de gospodărire a apelor şi cel de extragere din fond forestier, în vederea aprobării proiectului minier.
„Se analizează dacă se vor emite sau nu, în funcţie de legislaţia existentă”, a mai spus Varga.
Proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România a fost iniţiat de Ministerul Mediului (ministrul Rovana Plumb), Ministerul Culturii (ministrul Daniel Barbu), Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (ministrul delegat Dan Şova) şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (preşedintele Gheorghe Duţu). Totodată, documentul fost avizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (viceprim-ministrul Liviu Dragnea), Ministerul Agriculturii (ministrul Daniel Constantin), Ministerul Finanţelor Publice şi Dezvoltării Rurale (viceprim-ministrul Daniel Chiţoiu şi ministrul delegat pentru Buget Liviu Voinea) şi Ministerul Justiţiei (ministrul Robert Cazanciuc).
După aprobarea proiectului de lege de către Guvern, din 1 septembrie, au început să aibă loc proteste în Capitală şi alte mari oraşe din ţară, vizând retragerea acestuia şi respingerea proiectului minier. La Bucureşti, protestele s-au desfăşurat până acum opt zile la rând, fiind blocate temporar bulevarde şi pieţe de către manifestanţi.
Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roşia Montană nu poate fi susţinut şi, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.
Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice, soluţia în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor.
Potrivit proiectului de lege, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”.
Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
