În această săptămână, Grunner+Jahr, consiliul director al cotidianului „Financial Times Deutschland”, discută despre viitorul prestigiosului ziar economic, dar şi al altor publicaţii aparţinând aceluiaşi grup media. Problemele FTD apar într-un moment oricum extrem de dificil pentru presa scrisă tradiţională. Cotidianul „Frankfurter Rundschau” a intrat în faliment, iar tabloidul „Nürnberger Abendzeitung” şi-a încetat activitatea. Conform celor mai recente informaţii, se pare că ziarelor naufragiate pe timp de criză li se va alătura şi „Financial Times Deutschland”.
Veştile din zona presei tipărite nu sunt deloc îmbucurătoare, nu puţini fiind oamenii de presă germani care vorbesc deja despre o moarte clinică în care s-ar afla „printul” din Germania, scriu cei de la Deutsche Welle.
Unii experţi consideră că de vină pentru actuala situaţie în care se află ziarele tipărite este, pe de-o parte, căderea masivă a pieţei de publicitate în 2001 (care nu şi-a mai revenit nici până astăzi), iar pe de altă parte, pierderea cititorilor tineri.
Ziarele mici, în prag de dispariţie
Fapt este că nu toate cotidianele din Germania au reuşit să se adapteze noilor realităţi socio-economice. Multe dintre ele au greşit nepermis, inclusiv din punct de vedere redacţional, neînţelegând importanţa atragerii cititorilor tineri. La fel de adevărat este şi faptul că performanţa ziarelor aflate acum în dificultate este slabă, în mare parte din cauza reducerii masive a locurilor de muncă în domeniul jurnalistic, fenomen care continuă în toată Republica Federală, spun experţii.
Profesorul de jurnalistică Volker Lilienthal de la Universitatea din Hamburg este de părere că toate companiile media au dat mulţi oameni afară din pricina crizei. Or, jurnalismul de calitate este greu de întreţinut cu oameni puţini, fiind foarte dificil să inovezi. „Vom asista la dispariţia multor ziare mici în următorii zece ani”, crede profesorul german.
Internetul, sabia cu două ţăişuri
Pentru companiile media, Internet-ul reprezintă nu doar o concurenţă puternică, ci şi o reală şansă de a-şi consolida poziţia pe piaţa media, motiv pentru care ziarele acestora îşi prezintă şi online oferta.
Profesorul Lilienthal deplânge însă faptul că cele mai multe companii media din Germania au privit Internet-ul ca pe o „scenă suplimentară”, nicidecum ca pe cea mai importantă platformă jurnalistică a zilelor noastre. „Publicul s-a obişnuit să obţină cele mai multe informaţii de interes pe gratis, iar fenomenul este ireversibil”, mai spune Lilienthal.
Pe de altă parte, multe ziare germane nu oferă gratuit toată oferta jurnalistică în mediul electronic. Pentru unele articole de opinie sau de analiză, cititorul trebuie să plătească. Tonul l-a dat şeful companiei media Springer, Matthias Döpfner. De altfel, mulţi experţi consideră că jurnalismul de calitate trebuie să aibă preţul său.
O altă posibilitate adusă în discuţiile despre viitorul branşei jurnalistice este cea a finanţării acesteia cu bani publici sau prin intermediul unor fundaţii care alocă milioane de euro pentru a menţine jurnalismul nu doar competitiv, ci şi profitabil.
