Ministerul Afacerilor Externe al României organizează în această perioadă o procedură de achiziţie a unui imobil în Bucureşti, data-limită la care pot fi depuse oferte fiind 18 august. Deschiderea ofertelor se va face la 19 august, după care o comisie de evaluare va decide care este cel mai potrivit imobil pentru obiectivul urmărit de minister.
Potrivit MAE, achiziţionarea unui sediu pentru Centrul de pregătire a personalului consular este „o activitate subsecventă obiectivelor şi strategiilor privind aderarea României la spaţiul Schengen”.
Valoarea estimată a achiziţiei este de 1.967.000 euro, fără TVA. Din această sumă, numai 356.000 euro ar urma să provină de la bugetul de stat, restul de 1.611.000 euro urmând să fie acoperit prin Programul „Facilitatea Shengen al Uniunii Europene”.
Achiziţia are ca obiectiv, potrivit MAE, asigurarea condiţiilor necesare pentru „desfăşurarea unei activităţi didactice şi de instruire care să contribuie la crearea unui corp consular pregătit la nivelul corespunzator criteriilor Schengen”.
Cerinţele MAE sunt ca acest imobil să aibă o suprafaţă utilizabilă de minim 315 metri pătraţi şi să existe minim un spaţiu care poată fi utilizat ca sală de cursuri şi conferinţe. De asemenea, trebuie să existe posibilităţi de parcare, iar apropierea de sediul MAE constituie un avantaj, întrucât „contribuie la scurtarea traseelor de deplasare şi optimizează desfăşurarea programelor de pregătire prin evitarea intârzierilor provocate de traficul dificil din Bucureşti”.
Totodată, sediul trebuie să fie uşor accesibil cu mijloacele de transport în comun, inclusiv metrou.
Fostul secretar general al MAE, Victor Micula, a anunţat încă din februarie că Ministerul de Externe are în vedere înfiinţarea unui centru de simulare a serviciilor consulare, în vederea instruirii adecvate a personalului consular, mai ales în condiţiile în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen în 2011.
„Proiectul este să achiziţionăm o clădire sau un spaţiu în Bucureşti unde să construim o secţie consulară virtuală şi, în viitor, persoanele care pleacă pe spaţiul extracomunitar, acolo unde se vor emite vizele Schengen, să execute jocuri de simulare înainte de a fi trimise la post. Astfel credem că poate fi îmbunătăţit standardul serviciilor oferite la post”, a declarat secretarul general al MAE, Victor Micula.
Bugetul alocat Ministerului de Externe prin Facilitatea Schengen se ridică la peste 55 de milioane de euro pentru anii 2009 şi 2010. Mai exact, 39,75 milioane de euro pentru modernizarea consulatelor la standarde Schengen, iar 15,37 milioane sunt prevăzute pentru crearea sistemului naţional informatic de vize (NS-VIS, adică o bază de date accesibilă tuturor statelor membre Schengen). Banii pot fi folosiţi doar în baza unor proiecte concrete, fiind prevăzută şi achiziţionarea de noi clădiri pentru oficiile consulare în unele ţări unde spaţiile actuale sunt improprii desfăşurării activităţilor la standarde Schengen.
La începutul lunii iunie au fost verificate, ca parte a procesului de aderare la Schengen, consulatele României la Chişinău şi Istanbul. Evaluarea consulatelor face parte dintr-o verificare Schengen mai amplă, care a fost stabilită pe mai multe etape. România va fi evaluată până în 2011 pe parcursul a şapte vizite, una pentru fiecare domeniu al acquis-ului Schengen: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre şi SIS/SIRENE (Sistemul Informatic Schengen).
Eetapele au fost planificate astfel: în martie 2009 – evaluările în privinţa cooperării poliţieneşti, aprilie 2009 – evaluări în privinţa protecţiei datelor, iunie 2009 – vize, septembrie 2009 – frontiere maritime, noiembrie 2009 – frontiere aeriene, decembrie 2009 sau martie 2010 – frontiere terestre.
În urma evaluărilor din martie şi aprilie, România a primit, în esenţă, o evaluare pozitivă, neexistând observaţii în legătură cu practicile consulare sau cu legislaţia. Grupul de evaluare s-a limitat la a face câteva recomandări.
Raportul privind verificările de la Chişinău şi Istanbul a fost transmis părţii române la 4 iulie şi, potrivit unor surse guvernamentale, acesta nu conţine observaţii foarte critice şi nici aspecte negative. Grupul de evaluare a dorit însă ca până la adoptarea finală a raportului, partea română să mai transmită o serie de clarificări.
România şi-a fixat, împreună cu Bulgaria, obiectivul de a adera în 2011 la spaţiul Schengen. Calitatea de membru Schengen aduce cu sine asigurarea libertăţii depline de circulaţie a cetăţenilor români în interiorul acestui spaţiu prin eliminarea totală a frontierelor.
Condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la spaţiul Schengen au în vedere securizarea frontierelor externe conform standardelor Schengen, realizarea Sistemului Informatic Schengen care asigură legătura directă cu bazele de date ale Uniunii Europene, crearea condiţiilor pentru intregrarea în sistemul european comun de vize – ceea ce presupune dotarea ambasadelor sau a consulatelor Romaniei din acest spaţiu la standarde Schengen – şi realizarea condiţiilor necesare pentru cooperarea poliţienească şi judiciară.
