„Faptul că unii dintre foştii cetăţeni români au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor este o chestiune de notorietate, iar în materia redobândirii cetăţeniei, România nu face excepţie de la normele europene”, menţionează MAE.
Ministerul de Externe arată, de asemenea, că articolul 10 din Legea cetăţeniei române conţine prevederi similare cu articolul 116 din Constituţia Republicii Federale Germania, care permite terţilor să se bucure de anumite facilităţi legale, şi care reglementează faptul că „foştii cetăţeni germani, care în perioada 30 ianuarie 1933 – 8 mai 1945 şi-au pierdut cetăţenia din motive politice, etnice sau religioase, precum, şi descendenţii acestora pot redobândi, la cerere, cetăţenia germană”.
MAE precizează, totodată, că cererile pentru redobândirea cetăţeniei române sunt depuse personal de solicitanţi şi sunt preluate de Ambasada României la Chişinău, oficiile consulare de la Cahul şi Bălţi sau cele cinci birouri teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj, împreună cu actele aferente, care transmit dosarele complete de redobândire a cetăţeniei la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei spre verificare şi soluţionare.
„Personalul Autorităţii este format din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în condiţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ceea ce asigură soluţionarea cu transparenţă şi fără discriminare a cererilor privind redobândirea cetăţeniei române”, precizează răspunsul primit la solicitarea NewsIn.
În ceea ce priveşte deschiderea consulatelor de la Bălţi şi Cahul, MAE informează că România a primit consimţământul autorităţilor din Republica Moldova pentru deschiderea celor două oficii consulare la 20 octombrie 2009, iar acestea au fost înfiinţate prin decretele prezidenţiale din 2 noiembrie 2009.
„Având în vedere că recent, la nivel european, s-a lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, care urmează să treacă din această toamnă într-o fază operaţională, prin elaborarea unui plan de acţiune sau, preferabil, a unui road map, este cât se poate de firească dorinţa României de a încuraja evoluţia europeană a Republicii Moldova”, menţionează MAE.
Cu toate acestea, în prezent, până la îndeplinirea obiectivului privind liberalizarea regimului de vize, cele două noi consulate general,e cât şi secţia consulară a Ambasadei României de la Chişinău au ca sarcină preponderentă acordarea de vize, motiv pentru care fondurile utilizate pentru deschiderea celor două noi consulate au fost în proporţie de 90 % din facilitatea Schengen, mai arată Ministerul de Externe.
După aderarea la spaţiul Schengen, România va fi în măsură să ofere altor state membre facilităţile proprii de care dispune în vederea constituirii unor centre comune de vize sau de preluare a cererilor de vize, motiv pentru care se justifică cu atât mai mult o investiţie de lungă durată în deschiderea celor două consulate, explică MAE.
Potrivit MAE, astfel de centre comune reprezintă o practică recentă şi cu precedente relativ reduse la nivelul statelor membre, motiv pentru care înfiinţarea unui astfel de centru la Chişinău este de natură să sublinieze interesul manifestat de către UE în procesul de acordare a vizelor în Republica Moldova.
În ceea ce priveşte regimul micului trafic de frontieră, MAE precizează că România şi Republica Moldova au semnat un acord privind micul trafic de frontieră care a intrat în vigoare la 26 februarie 2010, cu respectarea în totalitate a prevederilor comunitare.
„În conformitate cu uzanţele internaţionale, activitatea celor două consulate generale nu se limitează doar la un singur serviciu consular. Depunerea cererilor pentru redobândirea cetăţeniei române reprezintă doar un alt serviciu oferit, de către cele două noi oficii consulare, motiv pentru care apreciem că o creştere a numărului de dosare pentru redobândirea cetăţeniei române care urmează să fie depuse pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi estimată la acest moment”, adaugă Ministerul de Externe.
Conform datelor deţinute în prezent de MAE, în primele patru luni ale anului 2010 au fost soluţionate de către Ministerul Justiţiei un număr de 10.846 de dosare de redobândire a cetăţeniei române.
Sub titlul „Moldovenii intră în UE pe uşa din dos”, publicaţia germană Der Spiegel a scris, marţi, că aproximativ 120.000 dintre cei 3,6 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova deţin paşaport românesc, iar alte 800.000 de persoane aşteaptă să le fie acceptată cererea de redobândire a cetăţeniei pentru a putea avea paşaport românesc. Der Spiegel remarca, în acest context, că pentru a face faţă numărului mare de solicitări, Ministerul român de Externe a deschis două noi consulate la Bălţi şi Cahul, pe cheltuiala UE.
Publicaţia germană a găsit şi explicaţia pentru „calculul din spatele acestei mişcări”: preşedintele României, Traian Băsescu, vrea să crească numărul populaţiei şi vrea ca numărul naturalizărilor să depăşească 10.000 pe lună, anul acesta. „Astfel, într-o Uniune care suferă deja de o oboseală extinderii, fără un referendum sau fără aprobare de la Bruxelles, Berlin, Paris, are loc o extindere pe ascuns. Moldovenii emigrează şi intră pe uşa din dos în Uniune, un paradis economic”, scrie Der Spiegel.
Publicaţia mai arată că, din 2009, când Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţia formată din patru partide aflată la guvernare la Chişinău, a îndepărtat de la putere Partidul Comuniştilor, de orientare prorusă, România „a accelerat ofensiva de naturalizare în micul stat vecin”. În plus, autorul articolului arată că Bucureştiul a susţinut formarea funcţionarilor Ministerului Externe specializaţi în integrarea euroatlantică şi, totodată, facilitează traducerea legilor UE. „Deşi este grav afectată de criza financiară, România a acordat anul trecut credite generoase vecinului său. Sârma ghimpată de la frontieră a fost demontată şi din toamnă, locuitorii zonei tranfrontaliere pot chiar să intre în România fără viză, până la 30 de kilometri de graniţă”, mai scrie Der Spiegel. „În martie 2011, când România va intra în spaţiul Schengen, sutele de mii de moldoveni cu paşapoarte româneşti vor putea în sfârşit să se deplaseze liber în UE”, adaugă publicaţia.
În final, autorul articolului menţionează că situaţia a atras atenţia Bruxellesului. Pe fondul temerilor privind un val migrator, Andreas Mölzer, eurodeputat din partea Partidului Libertăţii (FPÖ, dreapta populistă din Austria), a cerut Comisiei Europene să ia o poziţie pentru a opri acţiunile românilor. Şi politicienii din Germania urmăresc evoluţiile, scrie Der Spiegel. Manfrend Grund, membru al Parlamentului din partea partidului creştin-democrat al cancelarului Angela Merkel, recunoaşte însă că Germania nu are motive de îngrijorare. „Majoritatea merg în Italia şi Spania”, explică politicianul german.
