Însă riscul apariţiei unor noi tensiuni în zona euro în viitorul apropiat şi antecedentele derapajelor economice interne în perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi nu permit finalizarea prematură a acordului cu FMI, ci impun chair continuarea colaborării, eventual sub forma unui nou program, eventual mai flexibil, ca în cazul Poloniei, consideră analiştii.
Poate continua acordul cu FMI în varianta actuală – în vigoare, dar „suspendat“ – până în primăvară când expiră în mod normal? Va reveni Guvernul în condiţionalităţile acordului prin aducerea deficitului bugetar în ţinta asumată sau va reuşi să negocieze cu FMI un deficit bugetar mai mare pentru 2015? Mai are România nevoie de acordul cu FMI sau poate să stea pe propriile picioare fără acest „certificat de credibilitate“? Ce ar avea de pierdut şi ce ar avea de câştigat România în scenariul finalizării anticipate a acordului cu FMI având în vedere că obiective importante ale acordului au fost îndeplinite, vulnerabilităţile macro au fost diminuate, iar costurile de împrumut sunt la minime istorice în Europa şi SUA? Sunt câteva întrebări legate de viitorul relaţiei României cu FMI, iar răspunsurile analiştilor sunt împărţite.
„O încheiere prematură a acordului cu FMI nu cred că ar influenţa percepţia României în comunitatea investitorilor internaţionali. Fondurile aflate la dispoziţia acestora sunt încă atât de mari, iar randamentele obligaţiunilor la nivel global sunt atât de mici încât apetitul lor pentru titlurile de stat româneşti şi, implicit, pentru leu ar rămâne probabil mai degrabă neschimbate. Aceasta nu înseamnă însă că profilul de risc al României nu ar creşte. Motivaţia o găsim în momentele din trecut când România s-a guvernat singură fără asistenţa FMI şi deciziile economice luate în acele perioade au eşuat în situaţii de criză datorită exceselor şi inconsecvenţei“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
