Experţii internaţionali, de al căror verdict depinde plata pe mai departe a ajutoarelor de miliarde către Atena, solicită noi măsuri de mărire a încasărilor la buget, dar şi noi reforme pe piaţa muncii, ceea ce stârneşte proteste din partea sindicatelor.
Un minim succes a fost totuşi obţinut: în 2011, deficitul bugetar s-a situat la 9,6 la sută din Produsul Intern Brut, pentru prima dată sub plafonul psihologic de 10 la sută. Anunţul a fost făcut recent la Atena de ministrul elen al Economiei, cu ocazia unui congres al investitorilor. Pe fundalul veştilor proaste din ultimele luni, se poate vorbi de un mărunt succes. Totuşi, chiar şi aşa, deficitul pe 2011 este cu cel puţin o jumătate de procent peste valoarea-ţintă, scrie Deutsche Welle
Din acest motiv sunt necesare măsuri suplimentare de economisire, în valoare de 1,5 miliarde de euro. Şi acesta va fi un subiect de ceartă între experţii internaţionali şi guvernul elen, chiar dacă, între timp, UE, BCE şi FMI au realizat că nu se mai pot face economii suplimentare pe spinarea pensionarilor şi a celor cu venituri reduse. Experţii internaţionali fac acum presiuni pentru reforme de structură pe piaţa muncii, pentru micşorarea costurilor salariale şi stimularea competitivităţii economie elene.
În discuţie se află pentru prima dată salariul minim garantat prin lege, banii de concediu şi prima de Crăciun. Totuşi, pe fundalul situaţiei dificile în care se află economia, nici astfel de reduceri nu ar mai fi de ajuns, explică avocatul Ianis Lixuriotis, profesor de Dreptul Muncii la Universitatea din Atena. „Îngheţarea salariilor şi micşorarea primei de Crăciun nu rezolvă nimic. Partenerii sociali ar trebui să înceapă negocieri legate de reforme structurale profunde pe piaţa muncii. Numai asta ar putea ajuta”, consideră Lixuriotis.
La numai câteva ore de la sosirea experţilor „troicii” la Atena, şi partenerii sociali se vor reuni pentru un schimb de opinii. Sindicatele au anunţat însă de pe acum că nu vor accepta noi reduceri de salarii, fiind dispuse să discute doar despre diminuarea părţilor sociale. La rândul său guvernul, condus de fostul bancher Lucas Papademos, a ameninţat că nu va mai indexa salariile în cazul în care partnerii sociali nu cad de acord asupra unor renunţări benevole.
În timp ce unii consideră că guvernul elen nu vrea sau nu este în stare să aplice corect reţeta de ieşire din criză a „troicii”, alţii spun că pachetele de austeritate impuse din străinătate erau sortite eşecului încă de la început, fiindcă măsurile radicale de economisire sugrumă definitiv economia ţării. Printre sceptici se numără şi Ianis Varufakis, profesor de Economie la Universitatea Atena. El a declarat că nici măcar Dumnezeu nu ar putea să facă să funcţioneze un astfel de program de economisire. Nu numai Grecia, ci toate ţările din zona euro se află în prag de faliment, fiindcă nu iau măsuri comune împotriva crizei. Este nevoie de conceperea unei noi politici, de o nouă arhitectură a euro, menite să stimuleze creşterea economică, de exemplu printr-un program de investiţii paneuropean.
Varufakis, care este şi matematician, este ferm convins că reformele, oricât ar fi de necesare, nu pot soluţiona o criză acută a datoriilor. În cazul în care nimic altceva nu va mai ajuta, profesorul recomandă intrarea Greciei în faliment, dar fără ieşirea ţării din zona euro. „Dacă renunţă la euro, Grecia se sinucide economic. În plus, într-un astfel de caz, moneda euro n-ar mai rezista nici 24 de ore” din cauza efectului de domino. Urmările ar fi o galopantă recesiune în nordul Europei, mai ales în Germania şi Olanda, şi o eră a „stagflaţiei” în ţările cu datorii din sudul continentului, a mai avertizat profesorul.
