Numărul de salariaţi ar putea scădea în industria prelucrătoare (sold conjunctural -21%), mai ales în cazul firmelor cu cel puţin 500 de salariaţi (sold conjunctural -27%). Cele mai afectate domenii ar putea fi metalurgia, fabricarea produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, precum şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (solduri conjuncturale -64%, -46%, respectiv -41%).
Pentru preţurile produselor industriale managerii prognozează, în continuare, o tendinţă de stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%).
Potrivit estimărilor din octombrie, activitatea din construcţii ar putea înregistra, în următoarele trei luni, o tendinţă de scădere atât a producţiei (sold conjunctural -38%), cât şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -39%).
Managerii din România se mai aşteaptă la reducerea numărului de salariaţi, atât pe total (sold conjunctural -35%), cât şi pe grupe de mărime a întreprinderilor, în timp ce preţurile lucrărilor de construcţii ar urma să fie relativ stabile (sold conjunctural -3%).
Pentru sectorul de comerţ cu amănuntul, directorii firmelor au estimat o scădere moderată a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -14%). Atât volumul total al vânzărilor de mărfuri, cât şi cel al comenzilor adresate de unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri vor avea până în decembrie o tendinţă de scădere moderată (sold conjunctural -15%).
Angajatorii anticipează, de asemenea, pentru următoarele trei luni o scădere moderată a numărului de salariaţi din acest sector (sold conjunctural -15%), în timp ce preţurile de vânzare cu amănuntul vor avea o creştere moderată (sold conjunctural +12%).
Potrivit aşteptărilor managerilor, cererea de servicii (cifra de afaceri) ar urma să scadă moderat (sold conjunctural -15%), aceeaşi tendinţă urmând să fie înregistrată şi în ce priveşte numărul de salariaţi (sold conjunctural -15%), tendinţă dată în special de întreprinderile mijlocii.
În acelaşi timp, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%).
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Ca urmare, soldul conjunctural indică percepţia repondenţilor asupra dinamicii unui fenomen şi nu trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.
Au fost convenite mai multe praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale. Astfel, până la ± 5% relativă stabilitate, de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată, de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere, peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.
Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2.070 agenţi economici), construcţiilor (1.258), comerţului cu amănuntul (2.678) şi serviciilor (2.081). Eroarea de estimare maxim admisă este de ±5% la nivel de sector, se precizează în comunicatul Statisticii.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
