Numărul de salariaţi ar putea scădea pe total industrie prelucrătoare (sold conjunctural -22%), chiar mai accentuat în cazul firmelor cu cel puţin 500 de salariaţi (sold conjunctural -30%). Cele mai afectate domenii ar putea fi metalurgia, alte activităţi industriale, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (solduri conjuncturale -63%, -44% şi respectiv -43%).
Pentru preţurile produselor industriale managerii prognozează, în continuare, o tendinţă de stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%).
Activitatea din construcţii, potrivit estimărilor din luna iulie, ar putea înregistra, în următoarele trei luni, o tendinţă de scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%), coroborată cu o scădere uşoară a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -15%).
Managerii din România se mai aşteaptă la reducerea numărului de salariaţi, atât pe total (sold conjunctural -20%), cât şi pe grupe de mărime a întreprinderilor, în timp ce preţurile lucrărilor de construcţii ar urma să fie relativ stabile (sold conjunctural +2%).
În iulie, managerii din sectorul de comerţ cu amănuntul au estimat o scădere moderată a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -8%), în timp ce volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural -5%), până în septembrie. O uşoară scădere (sold conjunctural -8%) ar urma să fie înregistrată şi în ce priveşte volumul comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri.
De asemenea, angajatorii anticipează pentru următoarele trei luni scăderea numărului de salariaţi din acest sector (sold conjunctural -13%), în timp ce preţurile de vânzare cu amănuntul vor avea o creştere moderată (sold conjunctural +11%).
Potrivit aşteptărilor managerilor, cererea de servicii (cifra de afaceri) ar putea avea o scădere moderată (sold conjunctural -8%). De asemenea, în sectorul de servicii aceştia estimează, pentru iulie-septembrie, o diminuare a numărului de salariaţi (sold conjunctural -15%), tendinţă dată în special de întreprinderile foarte mari (cu cel puţin 500 de salariaţi).
În acelaşi timp, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%).
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Ca urmare, soldul conjunctural indică percepţia repondenţilor asupra dinamicii unui fenomen şi nu trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.
Au fost convenite mai multe praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale. Astfel, până la ± 5% relativă stabilitate, de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată, de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere, peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.
Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2.070 agenţi economici), construcţiilor (1.258), comerţului cu amănuntul (2.678) şi serviciilor (2.081). Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă să fie de ±5% la nivel total sector, se precizează în comunicatul Statisticii.
Anchetele de conjunctură sunt realizate cu cofinanţare de la Comisia Europeană, mai anunţă Statistica.
