România şi-a fixat ca obiectiv să adopte euro de la 1 ianuarie 2015, ceea ce înseamnă că trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) în 2012 şi să îndeplinească cinci criterii de convergenţă, printre care ajustarea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi unul referitor la inflaţie, care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaţiei din cele mai performante trei ţări membre ale blocului comunitar.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în aprilie că aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015.
Ulterior, el a afirmat că aderarea la zona euro va deveni mai dificilă după ce state care au adoptat deja moneda unică au început să se confrunte cu probleme.
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a afirmat la sfârşitul lunii martie, aflat într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe „drumul cel bun”.
