Acesta a mai spus că, în opinia sa, probabil că există unii maghiari care şi-ar dori cetăţenia ungară. „Probabil că sunt foarte mulţi care şi-ar dori acest lucru, dar fiind vorba de ideea obţinerii mai facile a cetăţeniei, individual, fiecare va avea posibilitatea de a decide dacă se introduce această posibilitate”, a completat liderul UDMR.
Problema a fost ridicată de fostul preşedinte al Parlamentului ungar şi preşedintele Forumului parlamentarilor maghiari din Bazinul Carpatic, Szili Katalin, care a afirmat într-un discurs că problema dublei cetăţenii trebuie readusă pe agenda publică.
„Rolul Ungariei este de a face totul pentru a îndeplini prevederile Constituţiei Ungariei referitoare la maghiarii de peste hotare. Trebuie să spun că problema dublei cetăţenii trebuie menţinută pe agenda publică. Acum că piedicile politice au fost înlăturate urmează rezolvarea problemelor de conţinut. După cinci ani nu e doar datoria noastră rezolvarea acestei probleme, ci un subiect care ne priveşte pe toţi, „a spus Szili Katalin.
Atât Marko, cât şi Szili au fost prezenţi vineri, la Cluj Napoca, la inaugurarea primei statui din România care comemorează Revoluţia Ungară din 1956.
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a spus, pe această temă, că evenimentele din 1956 au demonstrat solidaritatea dintre romîni şi maghiari.
„Eu cred că e un moment important din toate punctele de vedere. Aş vrea să subliniez ideeea de solidaritate, fiindcă eu aşa ştiu că inclusiv din întreaga ţară e primul monument care comemorează momentul 1956, care e momentul revoluţiei ungare, dar în acelaşi timp şi în România a existat o solidaritate faţă de mişcarea de acolo, şi nu numai din partea maghiarilor ci şi din partea multor români şi în urma acestei solidarităţi au fost foarte mulţi întemniţaţi, mai mulţi şi-au pierdut viaţa, au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Este şi a fost o suferinţă comună şi cei care au înţeles că acest monument trebuie să stea aici la Cluj au înţeles, după părerea mea, acest mesaj de care avem nevoie cu toţii. De foarte multe ori ne gândim la istoria noastră ca evenimente care ne-au contrapus. Iată că sunt şi momente care ne alătură,” a afirmat liderul UDMR.
La rândul ei, Szili a vorbit în discursul său despre cei 100 de studenţi ai facultăţii de arte plastice din Cluj, care au fost persecutaţi deoarece au dorit să organizeze o manifestare de solidaritate cu revoluţia din Ungaria. „Condamnările de la Cluj ar trebui să facă parte integrantă din istoria maghiarilor. Socialismul de stat a primit o lovitură puternică în 1956, ca în 1989 să dispară de pe scena istoriei” a afirmat Szili.
Ceremonia de ianugurare a statuii a început cu rostirea unor poezii scrise de poeţi contemporani cu revoluţia din 1956, poezii citite de Hathazi Andras, actor premiat cu premiul Uniter. După discursurile politicienilor, statuia a fost sfinţită de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul reformat Papgeza şi episcopul vicar romano-catolic, Kovacs Sandor.
Ls evenimentul de vineri din Parcul Mare au fost prezenţi circa 200 de etnici maghiari, printre care şi parlamentari ai UDMR şi reprezentanţi ai societăţii civile clujene. Consilierul local al UDMR Cluj Csoma Botond a declarat corespondentului NewsIn că statuia a fost construită din fonduri private. „Statuia a fost amplasată la iniţiativa Societăţii Culturale Cluj, din fondurile acesteia”, a spus Botond.
Societatea Culturală Cluj a început în urmă cu câţiva ani demersurile privind amplasarea acestei statui, concepută de artistul plastic Szakáts Béla. Statuia este o uşă întredeschisă care simbolizează Revoluţia din 1956, pe o parte fiind o uşă de închisoare, iar pe cealaltă are aplicat un soare, simbolul speranţei şi a unui viitor mai bun.
Consilierul local al UDMR Cluj Csoma Botond a declarat corespondentului NewsIn că statuia a fost construită din fonduri private. „Statuia a fost amplasată la iniţiativa Societăţii Culturale Cluj, din fondurile acesteia”, a spus Botond.
