Bună întrebare! Există standarde diferite, în funcţie de ariile de business, şi nu toate ariile sunt relevante pentru fiecare companie. Standardele tehnice pot fi relevante pentru un grup mic de organizaţii industriale, însă nu şi pentru celelalte organizaţii, care nu folosesc tehnologia. ISO 26000 îşi va dovedi cu siguranţă relevanţa, deoarece face referire la probleme cu care se confruntă toate organizaţiile, şi anume la cum gestionăm relaţia cu stakeholderii, cu angajaţii, la cum protejăm mediul etc. Iar aceste elemente sunt relativ independente de ceea ce produce compania. Aşa că, indiferent că vorbim despre o companie de telefoane mobile sau despre una de ciment, în contextul actual toate se confrunţă cu astfel de probleme.
ISO 9000 de exemplu, cel mai folosit standard la ora actuală, se referă la managementul calităţii. Astfel, companiile care sunt interesate de managementul calităţii folosesc acest standard. ISO 26 000 merge dincolo de aspecte legate de managementul calităţii.
Aţi afirmat, de asemenea, că este necesar să existe o singură definiţie a CSR-ului. Cum ar trebui atunci să procedăm pentru a adapta acea definiţie la diferenţele culturale şi nevoile diferite pe care fiecare ţară le are din perspectiva CSR-ului?
Acesta a fost unul dintre punctele principale pe care le-am avut în considerare în aceşti patru ani de dezbateri. Ne-am dorit să găsim terminologia potrivită, o terminologie care să se poată adapta tuturor diferenţelor culturale şi care să se potrivească diverselor religii, ţări, culturi etc.
Astfel, definiţia include o terminologie care nu este 100% precisă, pentru a permite interpretarea. Acesta este un compromis la care trebuie să ajungă toate definiţiile şi standardele internationale, deoarece trebuie găsită o terminologie care poate fi aplicată şi de o parte şi de cealaltă. Dacă terminologia este acceptată doar de o parte, unii nu vor utiliza standardul.
Citeşte interviul integral pe PR Romania
