23 iulie 2009 21:00

Măsurile anticriză ale Guvernului sunt invizibile în industria IT&C

Digital Cable Systems, Dinu Malacopol, IT&C, it-c, masuri anticriza

Pe de altă parte, reprezentanţii MCSI susţin că au în vedere măsuri anticriză cum ar fi reducerea cheltuielilor administrative, furnizarea electronică a serviciilor, utilizarea fondurilor structurale şi un proiect de deschidere a zece parcuri de software sau tehnologice.

“Până acum, singura şi cea mai importantă măsură anticriză pe care am văzut-o a fost «Prima Casă», fără niciun impact însă în industria IT&C. Este nevoie de proiecte guvernamentale pe informatizare şi pe raţionalizarea resurselor. Guvernanţii vorbeau până acum de miliarde de dolari cheltuiţi pe echipamente IT. Nu se ştie ce au făcut cu ele, dacă există, dacă sunt în reţea, dacă informaţia este stocată pe ele sau folosită. Proiectele de infrastructură informatică nu există. Apariţia lor ar fi singura măsură care să trezească industria”, a declarat pentru Business Standard Dinu Malacopol, director general al Digital Cable Systems (DCS), furnizor de servicii de televiziune, internet şi telefonie fixă. Acesta consideră că încă dinaintea apariţiei crizei, în ultimii doi-trei ani, proiectele publice de amploare au lipsit din industria IT. “Piaţa le-a tot aşteptat. Dacă tot vorbim despre raţionalizarea resurselor şi despre scăderea numărului de salariaţi, de ce să nu fie înlocuiţi cu sisteme informatice. Colectarea electronică a taxelor şi impozitelor nu există. Plata online a taxelor nu există. Se aşteaptă luni întregi pentru restituirea taxelor plătite în plus, pentru că, din nou, sistemul nu există. Industria a tot aşteptat aceste măsuri degeaba”, consideră Malacopol.
Marius Ghenea, investitor în online şi preşedintele companiei FiT Distribution, avansează o soluţie menită să stimuleze vânzările de echipamente hardware. Este vorba despre un program similar cu “Rabla” din industria auto.

“Cred că ar trebui urmărite curbele de investiţii şi consum pe acest domeniu, care este unul de produse de folosinţă îndelungată, deci poate fi asimilat cu investiţiile în maşini sau alte astfel de produse. Or, dacă Guvernul a acordat deja stimulente prin mecanisme de tipul programului «Rabla» către industria auto, ar putea fi avută în vedere şi industria IT cu un program asemănător, de genul «rabla pentru calculatoare», care să stimuleze achiziţia de tehnică de calcul modernă”, explică Ghenea.

Avantajele unui asemenea program ar fi duble, potrivit lui Ghenea, deoarece, pe lângă stimularea consumului şi a acestei industrii în România, ar susţine, în plus, şi o dezvoltare de infrastructură IT, absolut necesară pentru România, o ţară rămasă în urmă faţă de media UE din acest punct de vedere. “Iar aici nu vorbim doar despre calculatoare, ci şi despre reţele, comunicaţii electronice, software şi aplicaţii, e-commerce şi e-government, toate acestea fiind însă bazate pe infrastructuri IT&C”, argumentează omul de afaceri.

Între timp, Andrei Săvulescu, director în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, consideră că în IT&C cea mai importantă măsură anticriză este legată de investiţiile care permit generarea de locuri de muncă, în principiu, de valoare adăugată mai mare decât cele care au dispărut. “Din acest punct de vedere, SI/TI (Societatea Informaţională/Tehnologia Informaţiei) are un potenţial imens”, spune Săvulescu.

Paşii listaţi de Săvulescu drept strategie anticriză a ministerului sunt reducerea cheltuielilor administrative, prin înlocuirea serviciilor furnizate pe căi clasice cu servicii furnizate electronic; evaluarea unor programe de cercetare aflate în desfăşurare, astfel încât unele dintre rezultatele acestor programe să poată fi imediat utilizate; utilizarea fondurilor structurale şi proiectul dezvoltării a zece parcuri software sau tehnologice. Portalul e-România, un concept menit să faciliteze plăţile online şi să treacă o parte dintre serviciile administraţiei publice în mediul electronic, este deocamdată doar în stadiul de proiect, ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, estimând că acesta va fi funcţional în decembrie. În acelaşi stadiu se află şi parcurile tehnologice şi de software, pentru finalizarea acestora nefiind înaintat un termen. Cât priveşte fondurile structurale, procedura de selecţie a proiectelor a fost deblocată, astfel că aproximativ 100 milioane de euro vor fi accesaţi prin proiectele aprobate până acum.

Valentin Tomşa, director general al furnizorului de soluţii de business SAP, remarcă blocajul la nivel decizional şi de implementare a proiectelor, însă vede, totuşi, pentru partea a doua a anului, o posibilă dezmorţire a proiectelor, datorită stabilizării politicii strategice la nivel guvernamental şi de minister.

“Atât timp cât în România IT-ul nu este o prioritate definită, statul şi Guvernul nu au obligaţia de a menţine industria în viaţă. Din acest punct de vedere, ar fi frumos, dar poate ar veni alt sector care ar cere aceeaşi atenţie şi sprijin pentru a rămâne în viaţă. De ce să sprijinim IT-ul şi nu construcţiile, unde sunt mai mulţi angajaţi, sau petrochimia? Depinde ce vrem. Dacă vrem un stat care să ne reglementeze tot, putem să o facem, dar eu cred că trebuie să fie un echilibru. Statul trebuie să se îngrijească să investească în IT cu un scop foarte precis, pentru a-l ajuta să se modernizeze şi să se eficientizeze. Nu de dragul firmelor din IT, ci de dragul efectelor pe care poate să le aibă IT-ul pentru stat”, potrivit oficialului SAP.

Acesta consideră că, plecând de la acest aspect, rolul mediului privat este să înţeleagă că utilizarea IT-ului este una benefică pe viitor, inclusiv pe termen scurt. “Sunt două planuri acum. Prezentul sau viitorul apropiat, în care toată lumea vorbeşte despre supravieţuire şi termenul mediu, în care creşterea implică un IT cu un rol determinat”, afirmă Tomşa.

În lipsa măsurilor de susţinere a sectorului, IT&C-ul a suferit o contractare vizibilă în primele şase luni ale acestui an, care a generat dificultăţi financiare mai ales jucătorilor din retail şi din distribuţia de produse. Lipsa oricăror proiecte, a investiţiilor la nivelul companiilor private, dar şi reţinerea consumatorilor în a mai cumpăra astfel de echipamente au dus vânzările în jos cu cel puţin 50%. Scăderea consumului a afectat şi cifrele operatorilor telecom, în timp ce companiile din software şi integrare de sisteme au supravieţuit din proiectele semnate anterior. Marius Ghenea consideră că ceea ce s-a decis până acum la nivel guvernamental nu este suficient, întrucât au fost luate mult prea puţine măsuri de stimulare a economiei reale, lipsind punerea în practică a măsurilor absolut necesare de restructurare bugetară.
Oficialul spune că şi blocajul politic al guvernării afectează în mod negativ mediul de business, pe de o parte, fiind cauzat de o guvernare de coaliţie, cu un proces decizional greoi şi influenţat mai mult de factorul politic decât de eficienţa economică a măsurilor, iar pe de alta, de alegerile din toamnă. “Nu ştiu care sunt punctele forte ale politicii guvernamentale. Unul dintre punctele slabe este lipsa unei coerenţe strategice, unde un exemplu simplu este impozitul minim, aplicat deja de Guvern, deşi în acelaşi timp se planifică reeşalonarea unor datorii la bugetul de stat pentru anumite companii. Cu alte cuvinte, de la unii luăm mai mult, iar de la alţii nu mai luăm nimic. Apoi vedem lipsa unor măsuri reale şi funcţionale, de tip Stimulus Package, măsuri pe care toate guvernele importante din lume le-au luat încă de acum o jumătate de an”, este de părere Ghenea. Dinu Malacopol ridică problema investiţiei în autostrăzi, proiect în cadrul căruia a fost omisă partea adiacentă, de infrastructură telecom.

“Văd o efervescenţă prea mare pe subiectul autostrăzilor, al şoselelor, însă nimeni nu a discutat de infrastructura telecom pentru aceste construcţii civile. Autostrada Bucureşti-Constanţa nu are tubulatura pentru fibra necesară operatorilor. Nici pe proiectele noi de autostradă nu există componentele de telecom, astfel încât nu se respectă standardele internaţionale. Ne vom trezi că mai e nevoie şi de infrastructura telecom adiacentă unei autostrăzi şi o să ne apucăm să săpăm după ce am turnat deja asfaltul”, este de părere oficialul DCS.

Acesta vede o reacţie în lanţ, care duce de la lipsa de reacţie a Guvernului la încetinirea industriei IT&C. “Dacă ascultăm zvonurile din piaţă şi ne uităm la măsurile fără impact în industrie, nu vedem semne bune pentru toamnă-iarnă. Automat, scad şi veniturile populaţiei, care duc la o scădere a consumului în telecom, rezultând, în final, reducerea marjelor jucătorilor din piaţă. Pe termen mediu şi lung apar, astfel, întârzieri şi anulări ale investiţiilor jucătorilor, care duc la o încetinire a industriei. Nu vom mai putea lansa servicii noi sau achiziţiona tehnologii noi, pentru că nu vom mai avea bani pentru asta”, potrivit oficialului DCS.

Printre principalele realizări anticriză ale Guvernului care au în vedere întreaga economie se numără menţinerea primei de casare în programul “Rabla” şi a taxei de primă înmatriculare, accelerarea plăţilor restante ale statului, mărirea ajutorului de minimis, facilităţile oferite pentru şomajul tehnic, ieftinirea gazului pentru marii consumatori sau contractarea împrumutului de la CE şi de la FMI.

Propuneri
Ce vor jucătorii din IT de la Guvern