„România are încă dobânzile mai mari decât ţările din regiune şi în continuare este atractivă din punct de vedere al investitorilor, iar efectul de scădere de dobândă se diminuează mai ales în condiţiile în care este vorba de un efect regional îmbunătăţit”, a spus Rozalia Pal, economist şef Unicredit Ţiriac.
“Noi mizăm mai degrabă pe 0,25, dar cred că nici 0,5 nu trebuie să ne surprindă. Sunt în esenţă premise pentru reducerea dobânzii de politică monetară, avem un trend dezinflaţionist destul de clar, în perioada imediat următoare, spre sfârşitul anului sunt uşoare riscuri de creştere a inflaţiei, dar avem un trend dezinflaţionist destul de evident. Dacă adăugăm şi presiunile asupra cursului de schimb, era inevitabil să vedem o relaxare a politicii monetare”, a spus Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.
“Avem o viziune uşor diferită faţă de cea a băncii centrale, noi vedem o reluare a trendului ascendent, vedem o reluare a trendului ascendent in privinţa inflaţiei începând cu luna aprilie şi, mai mult decât atât, nu cred că inflaţia va scădea sub 4% pe parcursul acestui an iar la finalul anului credem că va fi undeva la 5%. Deci practic, dacă va fi aşa cum credem noi, nu avem cum să vedem reduceri ample de dobândă de politică monetară. În consecinţă, noi ne aşteptăm la un minim de 6,25% rată de dobândă de politică monetară, cu riscul ca minimul să fie 6%”, a declarat Nicolae Chidesciuc, economist şef ING Bank.
“Ne uităm la un puseu inflaţionist mai ales în trimestrul al doilea şi, de aceea, cred că BNR va încetini ritmul de reducere a dobânzii de politică monetară. Scenariul nostru de bază este o dobândă cheie de 6%, devreme ce economia europeană va avea o creştere moderată şi există slabe şanse ca acesta să tragă în sus economia emergentă şi, de aceea, credem că va rămâne la 6%”, a adăugat Elizabeth Gruie, economist BNP Paribas.
