Finanţarea va fi asigurată atât din fonduri UE, cât şi de la bugetul de stat şi totalizează circa 100 milioane de euro. Prin programul în cauză, nu se va putea finanţa achiziţia de echipamente second-hand în domeniu. Companiile interesate vor avea la dispoziţie patru luni pentru a depune cererile de cofinanţare, iar nivelul maxim de cofinanţare poate acoperi până la 70% din valoarea unui proiect.
Fondurile structurale şi de la bugetul de stat destinate finanţării investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile se ridică la 263 milioane de euro, disponibile în perioada 2007-2013.
Valoarea maximă a cofinanţării pentru întreprinderi mici şi microîntreprinderi este de 70%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti- Ilfov, unde este de 60%, pentru întreprinderi mijlocii – de 60%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde este de 50%, iar pentru întreprinderi mari – de 50%, cu excepţia proiectelor localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde valoarea maximă a finanţării este de 40%.
Până în prezent, potrivit informaţiilor disponibile până la închiderea ediţiei, Ministerul Economiei a încheiat şase contracte cu tot atâtea entităţi care vor accesa fonduri europene în domeniu. Este vorba despre companiile Hidroconstrucţia, Romelectro, Unicom 3N 2000, Romconstruct, Balkan Hydroenergy şi Primăria Beiuş. Cele şase contracte încheiate pe 19 noiembrie prevăd investiţii în unităţi de producere a electricităţii şi căldurii în valoare totală de 269 milioane de lei, din care 114 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile.
Astfel, contractele au fost singurele anunţate ca fiind semnate, până în prezent, dintr-un total de 14 cereri de finanţare aprobate în sector, în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”. Proiectele celor şase entităţi vizează construcţia unor unităţi de producţie a energiei cu o putere de 31,55 MW pe partea de electricitate şi 30,55 MW putere termică. Reprezentanţii celor cinci companii şi cei ai Primăriei Beiuş aşteptau semnarea acestora de circa un an. Dintre cele şase proiecte, trei reprezintă investiţii în microhidrocentrale, al patrulea – într-o centrală geotermală, al cincilea – într-una eoliană, iar al şaselea – într-o centrală pe biomasă.
Următoarea sesiune de depunere de proiecte era programată să se deschidă la 1 decembrie.
Ţintă clară: 33% din consum să vină din regenerabile
România va trebui să acopere anul viitor 33% din consumul brut de energie electrică din resurse regenerabile, a declarat directorul general din cadrul Ministerului Economiei, Alexandru Săndulescu.
“România are două ţinte obligatorii de îndeplinit. Una dintre ele se referă la 2010, când 33% din consumul brut de energie electrică trebuie acoperit din resurse regenerabile. Pentru asta va trebui să vedem care va fi consumul brut de energie electrică anul viitor şi care va fi producţia de energie din resurse regenerabile”, a explicat Săndulescu, citat de NewsIn. Consumul naţional de electricitate a scăzut de la începutul anului şi până în prezent cu aproximativ 9,2%. Cea de-a doua ţintă se referă la 2020, când 24% din consumul total de energie va trebui să fie din surse regenerabile. “Suntem optimişti atât datorită unităţilor pe care le avem în funcţiune, cât şi a proiectelor pe care le avem în derulare. Avem parcuri eoliene de 1.000 MW în construcţie şi unităţi de 2.900 MW cu aviz de racordare emis. Deşi este criză, investiţiile în acest domeniu au continuat să vină, investiţii private”, a mai spus oficialul Ministerului Economiei. Potrivit acestuia, România, spre deosebire de Bulgaria, nu a acordat avize de construcţie pentru proiecte eoliene în arii protejate.
Pentru 2010, Ministerul Economiei va avea în vedere finalizarea foii de parcurs privind promovarea energiilor din resurse regenerabile, document solicitat de Comisia Europeană, şi revizuirea strategiei energetice pentru previzionarea consumului de energie din România.
> Transgaz va primi fonduri europene
Comisia Europeană va aproba în februarie deciziile pentru acordarea unor cofinanţări de 14 mil. euro, la solicitarea transportatorului naţional de gaze Transgaz, pentru dezvoltarea conductelor de interconectare între România şi cele din Bulgaria şi Ungaria. “Comisia Europeană a selectat toate cele trei proiecte transmise în luna iulie de transportatorul naţional de gaze Transgaz, în cadrul Planului European de Redresare Economică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Transgaz va asigura o cofinanţare de aproximativ 34 mil. euro.
De altfel, potrivit oficialilor Gazprom, România şi-a exprimat dorinţa de a înlocui Bulgaria în gazoductul South Stream şi de a lua parte, astfel, la proiect.
România şi-a dat recent acordul ca Gazprom să facă măsurători în Marea Neagră pentru proiectul gazoductului South Stream, cu condiţia ca producătorul de gaze cel mai mare din lume să respecte legislaţia.
