A a se înţelege „eforturi de disciplina bugetara”, recomandări care vor deveni obligatorii după cele ele vor fi adoptate de miniştrii europeni de finanţe în luna iulie.
Economii mari din zona euro, ameninţate
Pe parcurul celor 1500 de pagini publicate este intâlnit un tablou destul de variat. De retinut este remarca presedintelui José Manuel Barroso care a explicat ca de maniera generala tarile se afla pe drumul cel bun privind disciplina bugetara.
Ele au fost indrumate si pâna acum de la Bruxelles unde Barroso isi permite sa zâmbeasca : « medicamentul incepe sa-si faca efectul » . Asta nu inseamna totusi ca eforturile vor fi oprite, dimpotriva ele trebuie dublate, scrie RFI Romania.
O atentie deosebita este acordata unor tari al caror deficit public excesiv a fost constatat in iarna. Acestea sint Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Ungaria , Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie.
Nu avem de-a face insa aici doar cu vesti proaste. Pentru Ungaria de exemplu Comisia recomanda deblocarea celor 500 de milioane de euro care a caror plata ar fi fost in mod normal sistata din 2013 din cauza refuzului anterior al Budapestei de a face dovada de disciplina bugetara.
La fel, intrucât tendinta este pozitiva, Bulgaria si Germania pot iesi din procedura de deficit excesiv lansata anterior. Dar Spania si Franta sint aspru criticate . Spania trebuie sa-si accelereze substantial ritmul reformelor si sa recâstige increderea pietelor.
Franta trebuie să continue unele din reformele incepute de Nicolas Sarkozy si va trebui sa renunte la altele. Tara are probleme de competitivitate si un dezechilibru comercial.
De maniera generala, UE se confrunta cu o rata record a somajului (11%) si mai ales cu somajul tinerilor. Eforturi globale pentru cresterea locurilor de munca ramân o prioritate.
Capitalele din zona euro sint invitate de asemenea sa mearga catre o integrare financiara, alaturi de o integrare economica. Se vorbeste chiar si de o Uniune bancara care ar veni in completarea Uniunii economice si monetare care a dat nastere zonei euro.
Intr-un raport separat consacrat doar zonei euro, Comisia Europeana arata ca o recapitalizare a bancilor cu ajutorul Mecanismului European de Stablitate Financiara (MES) poate fi luata in calcul. Aceasta « ar taia legatura directa intre situatia bancilor si finantele statelor ».
O situatie echilibrata in România
Pentru moment, in 2012, deficitul bugetar al României ramâne la pragul admis de 3% din PIB. Sectorul bancar se comporta bine in ciuda unor deprecieri de pe piata bancara in general (deteriorarea calitatii activelor).
Reformele structurale au progresat dar nu in mod uniform. In domeniul sanatatii, depilda, reforma ia mai mult timp decât prevazut « din cauza dificultatilor politice ».
Creşterea economica a fost ce-i drept, incetinita din cauza crizei dar cheltuielile publice au fost reduse de maniera satisfacatoare.
Atragerea fondurilor europene pune in continuare o problema. Daca in 2011 a fost atinsa tinta de absorbtie a fondurilor, in 2012 acest lucru va fi dificil, se spune in raportul dedicat României.
„În viitor, autoritatile române vor trebui sa faca mai mult pentru reforma sectorului energetic” si sa atraga convenabil fondurile europene care le sint alocate, se mai arata in document.
În fine, România are unele angajamente europene in cadrul faimoasei strategii Europa 2020 care-si propune incurajarea economiei si a pietei muncii.
La acest capitol, unele obiective sint greu de atins : rata somajului a scazut intre 2009 si 2011 dar implicarea profesionala a minoritatii roma, a celor foarte tineri si a femeilor nu este inca la nivelul dorit.
Sărăcia unei categorii a populatiei rămâne un factor important dar adoptarea in 2011 a Strategiei Nationale pentru includerea sociala a minoritatii rome isi va face efectul doar in 2 sau 3 ani, spune Comisia Europeana.
Calitatea invatamântului s-a ameliorat dar atragerea tinerilor defavorizati sau din mediul rural catre studii universitare ramâne in continuare problematica. La fel, abandonul scolar nu a fost sufficient redus.
