„Este o chestiune dificilă, care depinde direct de statutul Caspicii în calitate de mare internă şi care necesită o concertare a tuturor statelor care fac parte din Summitul Caspicii”, a spus liderul Kremlinului.
Gazoductul Transcaspic ar trebui să lege Turkmenistanul şi Azerbaidjanul pe sub Marea Caspică şi să transporte aproape 20 sau 30 de miliarde de metri cubi de gaz către Europa via Azerbaidjan. Costul proiectului se ridică la 7,9 miliarde de euro.
Este un proiect capital în cadrul Coridorului Sudic, ce include mai multe proiecte de gazoducte – Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) şi TAP (Gazoductul Transadriatic).
Nabucco, proiect susţinut de Uniunea Europeană, la care participă şi România, este considerat rivalul proiectului rus South Stream.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a declarat recent că Moscova este „cel puţin uimită” de decizia europeană de a participa la construcţia unui gazoduct pe sub Marea Caspică, în condiţiile în care niciuna dintre ţările riverane nu face parte din UE. Potrivit Moscovei, aceste „tentative de ingerinţă în afacerile caspice” ar putea complica situaţia în regiune şi s-ar putea repercuta asupra negocierilor privind noul statut juridic al Caspicii.
Azerbaidjanul a anunţat joi că va examina propunerea de a se asocia consorţiului care se ocupă de construirea proiectului Nabucco, dacă acesta va fi folosit pentru transportarea de gaz azer spre UE. „Dacă Azerbaidjanul şi investitorii săi aleg Nabucco, atunci, fireşte, vom examina propunerile de intrare în proiect. Propunerile vor fi analizate pentru a se stabili valoarea aportului nostru financiar şi pentru a afla dacă SOCAR (compania petrolieră de stat a Azerbaidjanului) va accepta să investească”, a explicat preşedintele azer Ilham Aliev.
Autorităţile azere spuneau anterior că Baku este dispus să furnizeze gaz pentru alimentarea viitoarelor conducte ale Coridorului Sudic (South Stream şi Nabucco), dar nu vrea să participe la construire.
Nabucco ar urma să aducă gaz de la Marea Caspică spre UE ocolind Rusia. Graţie proiectului, UE speră să-şi poată reduce dependenţa faţă de importurile de gaz rusesc. Cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaz pe an, conducta ar urma să intre în serviciu în 2018, dar întâmpină probleme cu alimentarea şi costurile.
Pe de altă parte, Financial Times a scris luna trecută despre planurile companiei British Petroleum, care ar intenţiona să construiască un gazoduct cu lungimea de 1.300 de kilometri, ce ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan în Europa, via Bulgaria- România-Ungaria. Conducta South-East Europe Pipeline ar urma să fie de mai mică amploare şi mai ieftină decât Nabucco, având la bază interesele comerciale ale BP şi ale partenerilor săi, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în extinderea câmpului gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan. De asemenea, proiectul va folosi şi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Austria. În total, ar urma să aibă circa o treime din lungimea Nabucco, ceea ce îl va face mult mai ieftin.
În Consiliul de Securitate convocat vineri de Medvedev s-a discutat şi despre noul pachet UE de măsuri legislative în domeniul energetic, care vizează diversificarea şi asigurarea unei concurenţe reale. UE vrea în special ca furnizarea, vânzarea şi transportul gazelor să fie separate, ceea ce contrazice interesele Gazpromului, care are în Europa un client major.
Cooperarea dintre Europa şi Rusia întâmpină probleme din cauza noilor reglementări în domeniul energiei propuse de Comisia Europeană, iar Moscova va fi nevoită să ia măsuri de retorsiune, a ameninţat vineri preşedintele rus Dmitri Medvedev. El i-a cerut ministrului energiei, Serghei Şmatko, şi şefului Gazprom, Aleksei Miller, să-i prezinte propuneri în ceea ce priveşte modalitatea în care Rusia ar trebui să-şi construiască relaţiile cu UE în contextul celui de-al III-lea Pachet Energetic.
