Curtea Constituțională a României a respins sesizarea de neconstituționalitate a proiectului de lege pentru modificarea legii camerelor de comerț nr. 335/2007 astfel încât megaafacerea Romexpo, de aproape 3 miliarde de euro, pe care au pus-o la cale Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț și Industrie a României, și omul de afaceri Iulian Dascălu, de construcție a 14 blocuri turn pe cele 46 de hectare din nordul Capitalei, a trecut de ultimul obstacol. Proiectul de lege amintit, votat în 2 septembrie 2020, permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall pentru afacerea de la Romexpo. Au votat reprezentanții PNL, PMP și PSD. Cei ai USR și UDMR au sesizat Curtea Constituțională.
Complimentul pe care l-a primit Șoșoacă din partea unuia dintre cei mai râvniți burlaci ai României
”De la bun început, CCIR a susținut și a argumentat că modificările și completările aduse Legii nr. 335/2007 a camerelor de comerț din România, sunt constituționale și în deplină concordanță cu legislația în vigoare. Decizia de astăzi a CCR vine, astfel, să întărească argumentația CCIR, în dauna celor care, din diferite motive, au contestat modificările aduse actului normativ. Decizia CCR reprezintă un câștig, atât pentru CCIR, care de astăzi își recapătă respectul și recunoașterea cuvenite unei camere de comerț naționale, în concordanță cu cele din toată Europa, dar și din lume, dar mai ales pentru Statul Român, mediul de afaceri și nu în ultimul rând, pentru locuitorii Capitalei. Cu referire la „Proiectul pentru România” reamintim faptul că valoarea acestuia este de circa 2,87 miliarde de euro, ceea ce înseamnă, conform studiilor, un aport la bugetul de stat, precum și la cel local, de 345 de milioane de euro anual, proiectul urmând a se finaliza într-o perioadă de cinci ani. De asemenea, trebuie precizat faptul că acest proiect va genera peste 30 de mii de locuri de muncă, un aspect deosebit de important mai ales dacă ținem seama de situația economică dificilă provocată de pandemie. Pe termen lung, proiectul reprezintă oportunitatea perfectă pentru ca România să intre în rândul statelor dezvoltate, oferind partenerilor din țară și străinătate un parc expozițional permanent, cu funcțiune multiplă, având capacitatea de a concentra evenimente majore, prin poziția strategică în centrul de business al Capitalei României”, susțin reprezentanții Camerei de Comerț.
Practic, prin legea stipulată de către Parlament s-a stipulat transferul cu titlu gratuit al terenului de la Romexpo din proprietatea RAAPPS, regia statului, la proprietarul Romexpo, Camera de Comerț și Industrie a României. Se vor construi un bloc turn de 42 de etaje spre bd. Poligrafiei și a aunuia de 24 de etaje spre bd. Mărășești, în spatele celor două clădiri gemene existente, City Gate. Lângă acestea se vor mai ridica alte două constucții ce vor avea patru subsoluri, parter și două etaje și care vor fi centre comerciale. Spre Poligrafiei vor mai fi construite trei blocuri, de 28, de 26 și de 7 etaje, fiecare cu patru niveluri de parcare în subsol. În spatele hotelului Crown Plaza, vor apărea două turnuri de 27 etaje și un bloc de 8 etaje. Lângă clădirea centrală Romexpo, vor fi ridicate două turnuri de câte 26 etaje. În apropierea Niro Tower vor apărea trei turnuri, două de 28 de etaje și unul de 25. În fine, lângă World Trade Center, vor fi ridicate trei turnuri, unul de 35 de etaje, altul de 32 și celălalt de 25.
Criticile mediului de afaceri
Proiectul pus la cale de Daraban și de Dascălu a fost extrem de criticat de mediul de afaceri. ”Lipsa de fundament economic, de transparenţă procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă conferă acestei decizii un caracter îndoielnic şi ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului. În plus, Coaliţia pentru Dezvoltarea României consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părţile interesate”, au spus reprezentanții Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. Transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este “profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone” şi transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă, au mai adăugat cei de la CDR.
Realizare istorică! Gaură neagră, creată cu succes într-un laborator
De asemenea, grupul NEPI Rockcastle din Africa de Sud, cel mai mare investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi comerciale din Europa Centrală şi de Est, și-a exprimat anul treccut interesul de a oferi un preț statului român pentru terenul de la Romexpo sau pentru drepturile pentru dezvoltare imobiliară, fără să fie nevoie ca acesta să fie transferat gratuit către o entitate privată, în considerarea dezvoltării unui proiect comercial. Compania dorește să participe la o licitație publică de selecție a investitorului pentru dezvoltarea proiectului.
Afacere gândită din 2017
Mihai Daraban, șeful CCIR și fost polician PSD, și Iulian Dascălu au pus la cale megaafacerea de la Romexpo încă din 2017. Camera de Comerț a obținut în 2004 concesiunea celor 46 de hectare de la Romexpo pentru 49 de ani și este proprietara clădirilor. Terenul aparținea de RAPPS. În iulie 2017, s-a anunțat că ”Grupul Iulius și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) negociază un parteneriat prin care să modernizeze complexul expozițional Romexpo și să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia”. S-a înființat o companie care urma să aibă un scop foarte precis. În septembrie 2017, Dascălu a plătit 3 milioane euro pentru niște clădiri fără o prea mare importanță, în vederea demolării, și s-a obligat să achite către Romexpo 600.000 euro pe an sub formă de chirie pentru Pavilionul A (spațiilor de expunere de 100.000 de metri pătrați) timp de minimum 10 ani. Firma amintită urma să edifice, pe cheltuiala proprie pentru Romexpo, facilităţile pavilioanelor B în valoare de minim 2 milioane de euro, se arăta în Monitorul Oficial. Miza cea mai mare o reprezinta însă terenul disponibil, unde Grupul Iulius dorea să construiască un proiect imobiliar mixt. Dascălu nu este singur în Iulius pentru că tot în 2017, cu puțin timp înainte de intrarea în sfera Romexpo, s-a aliat cu sud-africanii de la Atterbury, care au achiziționat o parte din grupul omului de afaceri ieșean.
Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, s-a opus din răsputeri proiectului CCIR-Iulius, pentru că dorea să facă la Romexpo o sală polivalentă și să modernizeze pavilionul central.
Dascălu, lipici la politicieni, Daraban s-a lepădat de PSD
Omul de afaceri Iulian Dascălu a reușit mai tot timpul să găsească uși deschise la diverși politicieni. De exemplu, la Iași, consilierii locali a votat în 2004 proiectul Palas, mall-ul lui Dascălu din centrul vechi al orașului. La Cluj-Napoca, Dascălu a primit ajutor de la fostul liberal Marius Nicoară, președintele Consilului Județean Cluj. În 2006, Nicoară a semnat un contract prin care se făcea asocierea dintre Univers T și Iulius Grup, în care prima dintre ele primea 25% din profitul încasat de Iulius Mall. Suprafața pe care Dascălu a primit-o de la Univers T era de 68.000 de metri pătrați pe o perioadă de 49 de ani iar ieșeanu s-a angajat să facă investiții de 47 milioane de euro.
Celalalt cap al afacerii Romexpo, Mihai Daraban, a venit la CCIR după ce locul a fost lăsat libere de Mihai Vlasov, suspendat din cauza unor probleme cu legea. Acesta venea de la Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, insituție pe care o conducea din 2002. Daraban a condus înainte grupul de firme Histria, deţinut de omul de afaceri Gelu Bosînceanu, proprietarul Şantierului Naval Constanţa. Ani de zile, Șantierul a fost condus de către Aurel Daraban, tatăl lui Mihai. Actualul șef al CCIR a cochetat cu politica, fiind membru PSD Constanța, unde a fost chiar președintele organizației de tineret. Asta până în 2004, când la Constanța a venit șef Radu Mazăre. Cu acesta din urmă nu s-a înțeles și din această cauză Daraban a părăsit partidul. În ultima vreme, el a devenit un apropiat al președintelui Klaus Ioahnnis.
