Un nou pachet de salvare pentru Grecia trebuie să implice un impuls „substanţial” din partea băncilor private, a spus cancelarul Merkel.
Vineri, premierul grec Georgios Papandreou şi-a remaniat cabinetul, în încercarea de a readuce stabilitatea politică, şi a numit la Finanţe un fost rival politic din cadrul partidului socialist. Noul guvern urmează să obţină marţi încrederea în Parlament, dar nu e sigur că va obţine şi încrederea pieţelor financiare.
Grecia este în aşteptarea aprobării următoarei tranşe din împrumutul de 110 miliarde de euro pe care l-a luat anul trecut de la UE şi FMI. Are nevoie de cele 12 miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, din cauza datoriilor pe care trebuie să le plătească în următoarele luni. Împrumutul depinde însă de implementarea unor reforme interne dureroase.
Papandreou vrea să crească taxele, să taie pensiile şi să privatizeze, ceea ce ar aduce ţării 28 de miliarde de euro în următorii patru ani, dar planurile sale au fost întâmpinate cu greve la nivel naţional şi violenţe pe străzile Atenei.
Şi sâmbătă mii de persoane au mărşăluit spre Parlament pentru a-şi arăta nemulţumirea.
Comisarul european Olli Rehn a spus că Grecia va primi următoarea tranşă din împrumut în iulie, dacă Papandreou reuşeşte să demareze reformele.
Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel se confruntă cu intense critici acasă pentru contribuţia uriaşă a ţării sale la planurile de salvare europene.
Berlinul le-a cerut investitorilor să dea mai mult răgaz Greciei pentru a-şi plăti datoriile şi să participe la privatizările guvernului elen.
Merkel a spus sâmbătă că Germania vrea să se asigure că sectorul privat va avea o contribuţie substanţială la salvarea Greciei, chiar dacă este pe bază de voluntariat. Cancelarul a declarat la o întâlnire a partidului ei creştin-democrat că astfel de discuţii trebuie să aibă loc în privat, pentru a îndepărta temerile investitorilor şi a agenţiilor de rating în privinţa incapacităţii de plată a Greciei pentru datoriile ei suverane, care se ridică la 340 de miliarde de euro. „Trebuie, din nou, să arătăm solidaritate şi trebuie să-i includem şi pe creditorii privaţi”, a spus Merkel.
Ea s-a întâlnit vineri cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cei doi lideri au căzut de acord că orice implicare a sectorului privat trebuie să fie „voluntară”, nu obligatorie. Merkel şi Sarkozy s-au întâlnit la Berlin după ce guvernele lor şi-au exprimat public dezacordul pe tema implicării investitorilor privaţi în rezolvarea crizei îndatorării din Grecia.
Cancelarul german şi preşedintele francez au spus că doresc un nou pachet de salvare pentru Grecia care să fie agreat cât mai curând posibil, iar comentariile lor au fost interpretate ca un semnal în direcţia băncilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni că nu vor trebui să suporte pierderi din cauza Greciei.
Principalele trei bănci franceze – Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale – sunt expuse puternic în economia Greciei. Moody’s a avertizat săptămâna aceasta că ar putea scădea ratingul celor trei bănci din cauza expunerii lor.
Anunţul franco-german a fost însă de natură să mai detensioneze pieţele financiare. După ce iniţial şi-au adâncit căderile înregistrate pe parcursul săptămânii, principalele burse europene s-au redresat vineri, indicii din Franţa, Germania şi Marea Britanie închizând în creştere.
FMI şi UE au agreat în mai 2010 un pachet de salvare pentru a evita ca Grecia să intre în incapacitate de plată. În schimb, Grecia s-a angajat să facă reduceri bugetare de 30 de miliarde de euro în următorii trei ani. Apoi, în februarie 2011, experţii UE şi FMI au spus Greciei că trebuie să facă reduceri şi mai mari, pentru a putea ţine pasul cu planul de revenire economică. În aprilie 2011, statisticile UE au arătat că deficitul Greciei a fost revizuit în creştere, la 10,5%, mai rău decât situaţia prognozată iniţial. În mai, Grecia şi-a început programul de privatizări, dar FMI a avertizat-o că ar putea să nu deblocheze următoarea tranşă din împrumut, pentru că Atena nu-şi poate garanta solvenţa în următoarele 12 luni. Greciei i s-a dat termen-limită până la 29 iunie pentru a stabili un nou pachet de austeritate.
