“Vedem semne de revigorare în Europa de Est. Ne aşteptăm ca declinul economiei din România să atingă nivelul maxim în trimestrul al doilea sau al treilea. Apoi, începând cu ultima parte a anului, credem că situaţia se va îndrepta. Iar industria este unul dintre motoarele principale ale revigorării, dacă nu chiar cel mai important”, a declarat pentru Business Standard Radoslaw Bodys, economist specializat pe Emerging Europe, Middle East and Africa la Bank of America-Merrill Lynch.
În termeni procentuali, scăderea economică în primul semestru a fost de 7,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent, conform Institutului Naţional de Statistică. Procentajul de scădere a economiei a fost comunicat oficial cu ocazia discuţiilor dintre Guvern şi FMI, în august, pe marginea acordului de finanţare încheiat de România cu instituţia financiară în acest an. În trimestrul al doilea însă, apare o uşoară revizuire faţă de datele anterioare: scădere de 8,7%, faţă de 8,8%, după cum indica statistica iniţială publicată la mijlocul lunii trecute. De asemenea, faţă de trimestrul anterior, PIB-ul a înregistrat în trimestrul al doilea o reducere mai moderată, de 1,1%, uşor revizuită în jos faţă de cea din raportarea anterioară, de 1,2%.
Economia a fost pe minus în aproape toate sectoarele în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul corespunzător al anului trecut. Defalcat, cel mai important declin – de 14,2% – s-a consemnat în construcţii, sector care înregistra încă un avans în primele trei luni ale anului. Pe următoarea poziţie se plasează veniturile din impozite nete, unde declinul a fost de 13,6%. De asemenea, comerţul, repararea automobilelor şi articolelor casnice, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii au consemnat o scădere de 11,4%, în timp ce agricultura a fost pe minus cu 9,1%. La fel, industria a fost pe minus, cu 7,3%. În schimb, singurul plus vine de la alte forme de servicii, care şi-au mărit volumul de activitate cu 1,4%.
Ce se întâmplă cu industria? Ar putea deveni asul din mânecă al economiei, motorul care să readucă economia pe o traiectorie pozitivă? Răspunsul este afirmativ în aproape toate estimările formulate de economişti. Chiar dacă a fost în continuare pe minus, industria şi-a temperat scăderea în ultimele luni. “În rate anuale, industria şi agricultura şi-au revenit uşor în al doilea trimestru al anului. Dar nu mă aştept ca agricultura să-şi continue tendinţa de revigorare. Doar industria va continua să-şi revină, pe baza cererii externe, în special din statele vest-europene. Iar industria românească este legată strâns de exporturile către aceste state. Mai puţin industria auto, unde nu mă aştept la o revenire”, a precizat pentru Business Standard N. Chideșciuc, senior economist la ING Bank România.
Dar dincolo de influenţa Vestului, economiştii mizează şi pe reluarea creditării, ca un alt factor care ar putea mişca economia românească. “O influenţă pozitivă va veni din revigorarea economiilor din Europa de Vest. Dar, dincolo de acest impact, consider că un alt factor important va fi reînceperea creditării. Cred că va mai trece ceva timp până când sistemul bancar va reîncepe puternic procesul creditării. În plus, vedem următoarele riscuri: o posibilă instabilitate politică înaintea alegerilor prezindeţiale şi, la fel, instabilitate valutară şi financiară, care ar putea duce la o nouă criză şi la un declin şi mai drastic al PIB-ului”, consideră Andrew Colquhoun, directorul Sovereign and Public Finance în cadrul Fitch Ratings.
Privind spre viitor, o mare problemă va fi reprezentată de piaţa muncii şi, implicit, de cererea internă. În viziunea economiştilor străini, cererea internă şi consumul se vor menţine la cote negative pentru o perioadă lungă de timp. Deja, din datele INS pentru al doilea trimestru se observă o contracţie severă a cererii interne, de 15,6%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2008.
Această comprimare a avut loc pe seama reducerii cu 12% a consumului final total. Iar analiştii străini consideră că şomajul va avea efecte negative şi asupra cererii interne. “Din nefericire, cererea internă se va menţine la cote negative, deoarece piaţa muncii se va confrunta cu un şomaj din ce în ce mai mare. Cred că cererea internă se va menţine pe minus cel puţin şapte luni”, este de părere Radoslaw Bodys.
>Evoluție
Industria ar putea impulsiona revigorarea economiei româneşti, industrie stimulată de cererea din statele Europei de Vest. În plus, reluarea creditării ar putea, de asemenea, încuraja revenirea economiei. Totuşi, probleme sunt şi vor continua să fie pe piaţa muncii, unde disponibilizările de până acum, dar şi cele care vor veni, vor afecta cererea internă şi, implicit, consumul populaţiei.
