Această campanie va „corecta impresia potrivit căreia străzile de aici sunt pavate cu aur”, a declarat un oficial la sfârşitul săptămânii, scrie ziarul. The Guardian adaugă că nu s-au dezvăluit informaţii despre felul în care va arăta campania, dacă aceasta îi va prezenta pe britanici „cât mai groaznic posibil” sau îi va încuraja pe potenţialii imigranţi să se bucure de Carpaţii români sau staţiunile bulgare de la Marea Neagră
În contextul în care guvernele din lumea întreagă cheltuiesc sume importante angajând consultanţi din Londra să le facă imagine, „ar fi o ironie dacă Marea Britanie ar opta să îşi strice imaginea”, notează The Guardian. Publicaţia citează precedente, ca cel din 2007, când Eurostar a făcut o campanie publicitară trenurilor sale în Belgia, în care apare un „skinhead” tatuat urinând într-o ceaşcă de porţelan chinezesc.
Potrivit ediţiei online a Daily Mail, o „opţiune nucleară” ar fi declararea unei „urgenţe economice” cu scopul de a descuraja imigraţia, deşi avocaţii Guvernului au păreri împărţile despre legalitatea unei asemenea opţiuni. Publicaţia precizează că după introducerea unei limitări a sumelor de bani pe care imigranţii le pot solicita ca ajutoare, măsura poate fi plasată în centrul acestei campanii publicitare negative, ulterior, anul acesta.
Parlamentari conservatori au exercitat presiuni asupra premierului David Cameron pentru a bloca migraţia dinspre România şi Bulgaria după anularea restricţiilor impuse celor două ţări la sfârşitul acestui an, potrivit ediţiei online a publicaţiei Daily Express. Ei doresc o acţiune care să asigure o „relaxare” a limitelor numărului de imigranţi din cele două state UE, cu respectarea legislaţiei Uniunii, potrivit publicaţiei.
Tabloidul Mirror comentează că această campanie publicitară negativă ar contrasta cu imaginea „strălucitoare” de ţară prosperă şi fericită a campaniei – „Britania este Mare” – de promovare a Jocurilor Olimpice în această ţară. Iar unii „critici se tem că planul ar putea afecta Regatul Unit prin descurajarea investiţiilor unor afaceri străine”, avertizează publicaţia.
Premierul David Cameron, aflat sub presiune din partea multor parlamentari conservatori pentru a adopta o linie dură cu privire la imigraţie, a dispus oficialilor guvernamentali şi Ministerului de Interne să încerce să prezinte măsuri care vor face mai dificil accesul bulgarilor şi al românilor la ‘statul bunăstării britanic’.
Opţiunile aflate în discuţie includ propunerea de a li se cere migranţilor să părăsească teritoriul britanic dacă nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă în termen de 3 luni de la intrarea în Marea Britanie sau dacă nu pot dovedi că dispun de suficiente resurse financiare pentru a trăi în primele şase luni de la sosirea în Marea Britanie. În încercarea de a descuraja potenţialii migranţi să vină în Marea Britanie, s-a vorbit chiar de o campanie publicitară prin care să fie evidenţiate dezavantajele traiului în această ţară, însă ideea a fost abandonată rapid de Downing Street, continuă publicaţia citată.
În schimb, cabinetul britanic încearcă să elaboreze alte măsuri. ‘Trebuie să operăm schimbări în lege, dar încă este mult de muncă. Nu există deocamdată propuneri concrete”, a explicat un oficial din Downing Street.
Guvernul de la Londra nu crede că încheierea măsurilor de tranziţie, la finalul anului, va fi urmată obligatoriu de un aflux masiv de lucrători bulgari şi români, dar Downing Street este conştient de importanţa acestei chestiuni pentru electoratul britanic.
Parlamentarii conservatori britanici se mobilizează deja. Stewart Jackson, fost consilier ministerial, a declarat publicaţiei The Observer că va introduce un proiect de lege în forul legislativ pentru a forţa mâna guvernului de la Londra, dacă grupul de lucru creat pentru analizarea acestui dosar nu va prezenta o soluţie în curând.
La rândul său, Priti Patel a declarat că guvernul trebuie să înveţe din ‘eşecurile ultimului guvern laburist’, care a permis o migraţie liberă dinspre state ca Polonia, Ungaria şi Cehia, intrate în UE în anul 2004.
Ministrul britanic pentru comunităţi, Eric Pickles, a declarat luna trecută că nu doreşte să promoveze o ‘poveste înfricoşătoare’ despre posibilul număr al bulgarilor şi românilor care vor veni în Marea Britanie, dar a subliniat că orice aflux ar cauza probleme dată fiind criza din Marea Britanie în domeniul locuinţelor.
Ministerul de Interne britanic nu a oferit o estimare oficială privind câţi dintre cei 29 de milioane de români şi bulgari vor veni în Marea Britanie după eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii. Mai multe guverne europene au introdus măsuri temporare de control al imigraţiei atunci când ţări ca Polonia şi Cehia au aderat la UE în 2004, pentru a stopa afluxul de lucrători.
‘În termeni de imigraţie europeană, conlucrăm îndeaproape cu alte departamente guvernamentale pentru a analiza factorii care pot încuraja cetăţeni UE, inclusiv din Bulgaria şi România, să vină în Marea Britanie”, a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul unor astfel de perturbări (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. În prezent, nouă state din UE – Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania – aplică cetăţenilor români şi bulgari restricţii în materie de acces pe piaţa muncii.
