Reprezentanţii asociaţiilor profesionale şi ai camerelor de comerţ au formulat deja un set de propuneri pentru modificarea proiectului de lege privind reglementarea activităţii de lobby, după lansarea ei în dezbatere publică, săptămâna trecută, de către Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi al Mediului de Afaceri. “Legea trebuie rescrisă, pentru că proiectul are o formă suprabirocratică şi vrea să reglementeze mult prea multe comparativ cu alte ţări europene. Suntem de acord că activitatea de lobby are nevoie de o minimă reglementare, declararea lobbyştilor este bună, pentru a se face distincţia între grupurile de interese şi lobby”, a explicat pentru Business Standard secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. În opinia acestuia, legea nu ar trebui să impună studii superioare sau cursuri speciale de calificare pentru cei care vor să facă lobby.
“De ce să fie obligatorii studiile superioare sau cursurile de calificare sau de ce să fiu obligat să fac parte dintr-un patronat, sindicat sau ONG ca să pot face lobby? Oricine vrea să facă lobby să se înscrie într-un registru de lobby la Parlament, iar dacă are valoare se va vedea în contractele pe care le are”, a mai spus Pârvan. Astfel, lobbyştii ar urma să-şi desfăşoare activitatea fie în cadrul firmelor de consultanţă sau de lobby, fie ca persoană fizică autorizată sau pe bază de convenţie civilă.
“Această activitate trebuie gândită să funcţioneze ca un supliment de informare venită de la persoana care face lobby pentru oamenii care nu sunt de specialitate”, a mai precizat Pârvan. Laura Florea, managing partner la firma de lobby Point Public Affairs, consideră, de asemenea, că activitatea de lobby nu are nevoie de o lege, la nivel european mergându-se doar pe înscrierea grupurilor de presiune într-un registru. “Înregistrarea într-un registru este importantă, pentru că acolo se regăsesc scopul, obiectivul, pe cine reprezintă, costurile sau veniturile. Legea are şi o parte pozitivă, pentru că scoate această activitate dintr-o zonă mai întunecată, asociată frecvent, dar pe nedrept, cu traficul de influenţă şi cu grupurile de interese”, a spus Laura Florea.
Directorul Confederaţiei Patronatelor din Industrie CPISC, Adrian Izvoranu, a precizat, pe de altă parte, că activitatea de lobby este deja reglementată prin legile patronatelor, sindicatelor şi ale societăţii civile. “Pentru susţinerea unor interese comune, există legislaţie în vigoare. Vreau să văd cine nu poate face lobby în România acum. Că la noi nu funcţionează cum ar trebui patronatele şi sindicatele, asta este altă problemă, dar legislaţie există. Proiectul propus de Guvern legiferează lobbyul pentru o anumită companie, un grup oarecare sau o persoană, ceea ce se numeşte trafic de influenţă”, a spus Izvoranu.
Potrivit proiectului propus de Ministerul pentru IMM-uri, lobbyştii de profesie îşi pot desfăşura activitatea individual, în calitate de comerciant sau în cadrul unei societăţi comerciale şi trebuie să aibă studii superioare şi să fi absolvit un curs de pregătire de specialitate de scurtă durată. Legea mai prevede şi înfiinţarea Registrului de Lobby, ţinut de Oficiul Registrului Comerţului, unde lobby-ştii trebuie să se înscrie.
Modele
Cum se face lobby în Europa
- Lituania, Polonia, Georgia şi Ungaria au legi speciale.
- Germania – grupurile de interese se înregistrează într-un registru, listă care se publică anual.
- Marea Britanie – lobbyul se face de parlamentari sau de organizaţii din afara Parlamentului. Un raport din 2009 a arătat necesitatea înfiinţării unui registru al activităţilor de lobby.
- Franţa – regulamentele Adunării Naţionale şi a Senatului interzic constituirea în interiorul lor a grupărilor care apără interesele particulare sau profesionale şi nu există un registru special pentru aceste grupări.
