Astfel, la capitolul impozit pe profit, apar modificări în ce priveşte regimul fiscal aplicabil sediilor permanente ale persoanelor juridice române implicate în operaţiuni de reorganizare şi regimul fiscal aplicabil „societăţilor europene” şi „societăţilor cooperative europene”, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Referitor la taxa pe valoarea adăugată (TVA), România trebuie să transpună documentele obligatorii pentru toate statele membre de la 1 ianuarie 2010 despre locul de prestare a serviciilor, normele detaliate privind rambursarea TVA către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare, combaterea fraudei fiscale legate de operaţiunile intracomunitare.
Principala măsură constă în introducerea posibilităţii persoanelor impozabile de a depune cererile de rambursare la autoritatea fiscală din statul în care sunt stabilite, urmând ca autoritatea fiscală să transmită electronic cererea în statul membru care trebuie să facă rambursarea, respectiv cel în care s-au realizat cumpărările.
„De la aceste reguli generale există excepţii stabilite expres de directivă: serviciile legate de bunuri imobile, care se vor impozita la locul unde se află bunul imobil, serviciile de restaurant şi catering care se vor impozita la locul prestării efective”, se mai precizează în proiect.
De asemenea, trebuie introdusă în Codul Fiscal obligaţia persoanelor impozabile de a depune lunar declaraţii recapitulative pentru serviciile prestate către persoane impozabile stabilite în comunitate, asemenea celor care se depun în prezent pentru livrări şi achiziţii intracomunitare de bunuri.
În schimb, vor fi eliminate din Codul fiscal prevederile care vizează obligativitatea înscrierii unor informaţii suplimentare în facturi pe lângă cele impuse de Directiva 2006/112/CE, pentru ca România să evite declanşarea procedurii de infringement în acest domeniu.
Din punct de vedere al accizelor, România trebuie să-şi modifice şi să completeze unele definiţii ale operatorilor economici ce efectuează operaţiuni cu produse accizabile (de exemplu destinatar înregistrat, expeditor înregistrat), precum şi să-şi redefininească momentul de eliberare pentru consum a produselor supuse accizelor armonizate.
De asemenea, e nevoie de definirea expresă a plătitorilor de accize în cazul produselor supuse accizelor armonizate, crearea cadrului juridic pentru introducerea sistemului informatizat pentru facilitarea şi monitorizarea circulaţiei intracomunitare a produselor accizabile în regim suspensiv de accize (EMCS), introducerea posibilităţii de împărţire a responsabilităţii de garantare a riscului de neplată a accizelor care ar putea deveni exigibile şi stabilirea regimului accizelor pentru lipsurile şi pierderile de produse accizabile în afara regimului suspensiv de accize (produse cu accize plătite).
Se elimină astfel din sfera de aplicare a accizelor produsele pentru care accizele sunt stabilite în cote procentuale, respectiv confecţii din blănuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur şi/sau din platină, produse de parfumerie, arme şi arme de vânătoare, altele decât cele de uz militar, iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement, motoare cu putere peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru agrement.
În domeniul accizelor se mai stabilesc şi dispoziţii tranzitorii pentru deplasările de produse accizabile în regim suspensiv de accize către alte state membre care nu au adoptat sistemul informatizat.
