Credincioşii vor avea la dispoziţie peste 7.000 de scaune, iar altarul care va fi pregătit va avea o cruce foarte înaltă, de peste 10 metri, pentru ca acest spaţiu expoziţional să devină o biserică în toată regula şi pentru ca toţi creştinii să trăiască un moment de înălţare spirituală, de apropiere de Dumnezeu şi în acest perimetru generos. Sunt aşteptaţi la Sfânta Liturghie în jur de 7.000-8.000 de credincioşi”, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, părintele Francisc Doboş.
El a precizat că icoana monseniorului Ghika va fi dezvelită în momentul beatificării, iar pe altar se vor afla doar trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti, Ioan Robu, şi ceilalţi episcopi, clericilor fiindu-le rezervate scaunele din primele rânduri.
De asemenea, va fi prezent arhiepiscopul de Paris, Andre Vingt-Trois, iar Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal.
Totodată, vor fi prezenţi reprezentanţi ai cultelor religioase din România, membri ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai clasei politice şi ai societăţii civile.
În după-amiaza zilei de sâmbătă, la Biserica vicarială greco-catolică Sf. Vasile cel Mare, se va celebra o slujbă în cinstea noului Fericit Vladimir Ghika, cu acatistul şi sfinţirea cu Sfântul Mir a icoanei Fericitului.
Duminică, 1 septembrie, în Catedrala Sfântul Iosif, va fi celebrată, din nou, Sfânta Liturghie solemnă, de mulţumire, cu venerarea icoanei şi a moaştelor Fericitului.
Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al arhidiecezei, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său, „data de naştere pentru Cer”.
Ioan Robu a anunţat că ziua de devoţiune către Vladimir Ghika va fi joia.
„Avem lunea către Sfânta Tereza, marţi către Sfântul Anton, miercuri către Sfântul Iosif. Joi va fi şi către Fericitul Vladimir Ghika, vineri către inima lui Isus şi sâmbătă – inima Mariei, aşa încât toate zilele săptămânii sunt cuprinse în aceste practici devoţionale. Ziua de cinstire a lui, specială în comunităţile noastre, va fi joia”, a spus Ioan Robu.
Arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti consideră că mesajul monseniorului Ghika către Europa este unul de reîntoarcere la credinţă pentru Europa.
„Există atâtea semnale care arată o tendinţă clară de îndepărtare de lumea credinţei care a format şi transformat Europa şi popoarele Europei. Şi cred că avem nevoie de acest strigăt al monseniorului Ghika de reîntoarcere la credinţă pentru a ne primeni, fiecare popor la locul său, în această simfonie europeană a popoarelor care înţeleg valoarea unităţii, valoarea lui ‘a fi împreună'”, a afirmat Ioan Robu.
Potrivit părintelui Doboş, beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă pentru biserica locală, după vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999, cel mai important eveniment liturgic şi de credinţă.
Martiriul pentru credinţă al monseniorul Vladimir Ghika (1873 – 1954), preot romano-catolic şi principe român, a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie.
Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilard Ignac Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.
