„Ideea de bază a acestui ordin de atestare a produselor tradiţionale este de a reglementa această piaţă, în condiţiile în care la ora actuală avem înregistrate la Ministerul Agriculturii în jur de 4.400 de produse tradiţionale, iar o parte dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de produs tradiţional. Astfel, producătorii din industria alimentară din România nu vor mai avea voie să scrie pe unele alimente ‘produs tradiţional’ dacă acestea sunt fabricate în serie, iar producătorii tradiţionali vor trebui să respecte anumite condiţii şi criterii specifice tradiţionalităţii pentru a-şi putea atesta produsele obţinute în gospodării. Ordinul ar putea intra în vigoare la sfârşitul lunii august sau cel târziu la începutul lunii septembrie”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.
Acesta reglementări sunt necesare întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulţime de târguri tradiţionale, în cadrul cărora se vindeau produse tradiţionale, dar pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri şi după anumite „retuşuri” de ambalare sau etichetare erau ulterior vândute ca produse tradiţionale, dar la preţuri mult mai mari.
Irimescu a precizat că după intrarea în vigoare a acestui ordin industria alimentară românească va putea folosi doar titulatura de produs cu reţetă consacrată, iar producătorii tradiţionalei vor trebui să respecte anumite condiţii specifice tradiţionalităţii dacă vor să îşi înregistreze un produs.
Ordinul publicat pe site-ul MADR privind atestarea produselor tradiţionale stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea acestora şi se va aplica fără a aduce atingere altor prevederi specifice, iar produsele tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional prevăzut în anexele ordinului.
În ordin sunt definiţi termenii folosiţi precum ‘produs tradiţional’, care este „un produs obţinut din materii prime din zona de producţie şi care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari cu excepţia celor naturali, dar şi care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii”. De asemenea, este definit şi termenul de ‘tradiţionalitate’, respectiv „elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii”. Nu în ultimul rând, atestarea produselor tradiţionale reprezintă recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prezentul ordin.
Conform ordinului, Direcţia Generală de Industrie Alimentară, prin compartimentul de specialitate cu atribuţii în domeniul produselor tradiţionale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) înfiinţează şi administrează Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT). Registrul se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Pentru a figura în registrul menţionat, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime obţinute în zona de producţie, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional. Materialele şi obiectele care vin în contact cu produsele tradiţionale vor respecta prevederile legale in vigoare”, se menţionează în ordin.
De asemenea, ordinul prevede ca înregistrarea să nu fie permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice şi
aplicării unei inovaţii tehnologice.
„Produsul nu poate fi înregistrat dacă se referă doar la cerinţe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică, dacă este înşelător, cum este în special cel care se referă la o caracteristică evidentă a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini şi nici aşteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiţionale ale produsului”, se arată în document.
Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie să conţină, printre altele, numele produsului, iar acesta trebuie să fie unic, descrierea caracteristicilor produsului tradiţional, prin indicarea principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, care să definească tradiţionalitatea acestuia, dar şi descrierea caracteristicilor materiilor prime şi a ingredientelor folosite în procesul de fabricaţie.
De asemenea, caietul de sarcini trebuie să mai conţină descrierea metodei de producţie specific zonală, autentică şi invariabilă, precum şi descrierea procesului tehnologic tradiţional, unde se vor trece toate fazele de producţie inclusiv operaţiunile executate manual, cerinţele minime şi procedurile de verificare şi control ale tradiţionalităţii produsului pentru care se întocmeşte caietul de sarcini, capacitatea de producţie realizată, exprimată în: kg/litri/bucăţi/zi, dar şi date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii cel puţin de la o generaţie la alta şi din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul şi/sau zona de producţie sau o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii a producătorilor de produse tradiţionale din zonă, etc.
După depunerea tuturor acestor documente, reprezentanţii împuterniciţi ai MADR verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi, ulterior verificând la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceasta.
În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare şi constituie motivaţia neatestării şi neînscrierii produsului în RNPT. În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în RNPT şi se eliberează documentul ‘Atestat produs tradiţional’. În caz contrar documentaţia se respinge, comunicând aceasta în scris direcţiei pentru agricultură judeţeană sau a Municipiului Bucureşti.
Conform ordinului, MADR are atribuţii de control privind îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradiţional, iar operatorii economici care produc produse tradiţionale sunt obligaţi să permită accesul în unitate şi în secţia de producţie a organelor de inspecţie şi control ale MADR şi ale personalului împuternicit de către Ministerul Sănătăţii.
„Nerespectarea condiţiilor şi criteriilor pentru atestarea produselor tradiţionale atrage luarea de măsuri administrative şi sancţionarea operatorului economic prin anularea atestatului de produs tradiţional şi radierea din RNPT. În cazul în care neconformităţile depistate în timpul inspecţiei sunt de gravitate mică, se poate aplica avertisment scris, şi de asemenea se va menţiona, în procesul verbal de control, termenul de remediere a deficienţelor constatate”, se precizează în ordin.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, va efectua controlul oficial, conform legislaţiei în vigoare şi a competenţelor şi va dispune măsurile legale care se impun, iar ANPC va verifica şi controla pe piaţă respectarea prevederilor prezentului ordin privind etichetarea şi publicitatea produselor tradiţionale conform legislaţiei în vigoare şi a competenţelor.
Nu în ultimul rând, produsele tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional prevăzut în anexele ordinului, acesta fiind proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii şi care va fi înregistrat de titular la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474, erau cele din lapte şi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne şi produse din carne.
De asemenea, mai sunt înregistrate produsele de morărit şi panificaţie, băuturi alcoolice, conserve legume-fructe, peşte şi produse din peşte, miere şi grăsimi vegetale.
