„Prin acest demers, vrem să fim mai transparenţi, să eliminăm orice umbră de îndoială asupra managementului Poştei Române, care, dacă ar fi ales să colaboreze cu o banca sau alta, sau cu un broker de asigurare sau altul, ar fi fost suspectat că făcut-o din anumite motive cu banca X sau brokerul Y”, a adăugat Vreme.
Potrivit unui proiect de act normativ avansat de Ministerul Comunicaţiilor, Poşta Română va înfiinţa două noi societăţi comerciale, denumite „Banca Poşta Română” şi „Asigurări Poşta Română”, va desfiinţa şapte din cele 11 sucursale şi îşi va reorganiza centrele regionale de reţea poştală, pentru reducerea costurilor de personal şi majorarea veniturilor.
CNPR va unic acţionar la cele două entităţi.
„Asigurări Poşta Română va avea ca obiect de activitate brokerajul în asigurări. În privinţa băncii, vrem să atragem o entitate cu experienţă în domeniu şi cu resursele financiare necesare. Prin aceste propuneri, după ce proiectul de act normativ va fi adoptat de Executiv, vom avea posibilitatea, legal vorbind, să înfiinţăm cele două entităţi, dar nu ne vom asuma şi obligativitatea. Totul, mai ales în privinţa băncii, depinde de rezultatul unui studiu, al unui plan de afaceri”, a spus ministrul.
Potrivit legislaţiei, Banca Naţională a României solicită la înfiinţarea unei instituţii de credit un capital social minim de 37 milioane de lei. În cazul brokerilor, capitalul minim solicitat este de 25.000 de lei.
Procesul de reorganizare a Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) va fi aplicat prin modificarea Strategiei de restructurare şi modernizare a operatorului, relevă un proiect de hotărâre de guvern iniţiat de către Ministerul Comunicaţiilor.
La finele anului trecut, ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat că Poşta Română ar trebui să îşi îndrepte atenţia şi către servicii financiar-bancare şi de asigurări, fără să neglijeze rolul de distribuţie a scrisorilor.
CNPR a anunţat, la începutul lunii mai, că va începe, până la 30 iunie, un proiect pilot de intermediere în domeniul asigurărilor, activitate din care estimează că va obţine până la sfârşitul anului venituri de circa şase milioane de lei.
În acest sens, acţionarii Poştei au hotărât, în aprilie, modificarea actului constitutiv prin introducerea în obiectul de activitate secundar a codului CAEN 6622 – „activităţi ale agenţilor şi brokerilor de asigurări (asistenţă în brokeraj)”. Modificarea actului constitutiv nu a necesitat avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), potrivit operatorului.
Printre tipurile de poliţe accesibile prin intermediul reţelei poştale se vor număra poliţele de răspundere civilă obligatorie (RCA), poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD), cele facultative de locuinţă şi cele facultative de călătorie, potrivit datelor operatorului remise la solicitarea MEDIAFAX.
În aprilie, conducerea CNPR a anunţat că a iniţiat discuţii cu patru bănci pentru distribuirea de produse bancare simple prin intermediul reţelei teritoriale, care numără peste 7.000 de oficii poştale, negocierile urmând să se încheie peste 2-3 luni, prin semnarea unui parteneriat cu o bancă de dimensiuni mari.
Proiectul de act normativ al ministerului mai prevede desfiinţarea sucursalelor IT&C, Poşta Rapidă, Reţea Poştală, Imobiliară, Transport, Servicii Poştale şi Centrul de Perfecţionare, reprezentând şapte din cele 11 sucursale ale companiei.
În prezent, Poşta Română are 11 sucursale, respectiv Servicii Integrate, Poşta Rapidă, Muzeul Naţional Filatelic, Servicii Financiare, Fabrica de Timbre, Transport, IT&C, Imobiliară, Reţea Poştală, Servicii Poştale şi Centrul de Perfecţionare.
„Este nevoie de reconsiderarea strategiei iniţiale, în sensul actualizării şi revizuirii acesteia, prin internalizarea a şapte dintre sucursalele de profit şi suport existente, şi crearea unei noi structuri omogene la nivelul administratiei centrale în cadrul căreia să fie integrate funcţiile, atribuţiile şi responsabilităţile structurilor internalizate”, se arată în document.
Alte măsuri pregătite prin proiectul de hotărâre sunt reorganizarea centrelor regionale de Reţea Poştală din Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti,Timişoara, precum şi modificarea denumirii Oficiilor Judeţene de Reţea Poştală/Oficii de Sector Reţea Poştală în Oficii Judeţene de Poştă/Oficii Zonale de Sector.
Compania Naţională Poşta Română va putea înfiinţa sau desfiinţa sedii secundare, sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică.
Modificările sunt argumentate prin perspectiva liberalizării pieţei pentru anul 2013, necesitarea creării unui sistem de management unitar care să asigure continuitate în actul de conducere, decizie şi control al tuturor structurilor sale, necesitatea creării unei structuri comerciale puternice şi unitare care să asigure surse de venituri importante pentru companie, dezvoltarea de servicii noi, reducerea costurilor cu personalul funcţional administrativ şi de conducere.
Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că va desfiinţa cel puţin 70 posturi administrative şi va reduce numărul de oficii poştale cu mai mult de 900 unităţi până la sfârşitul lunii iulie.
Procesul de restructurare va afecta aproximativ 2.000 de salariaţi, reprezentând 6% din personalul Poştei Române, o parte dintre aceştia urmând să fie disponibilizaţi.
Directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Daniel Neagoe, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că fiecare salariat al Poştei Române va fi trimis, începând cu 1 iunie, în concediu fără plată câte două zile în fiecare lună, până la finele anului, decizie care va afecta peste 34.000 de angajaţi şi va reduce cheltuielile lunare ale operatorului cu 7 milioane de lei.
Operatorul are circa 34.200 de salariaţi, din care peste 11.000 sunt factori poştali.
Numărul de salariaţi la finele anului a fost prognozat la 32.663.
Acţionarii companiei sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de peste 7.100 de oficii, din care 1.200 sunt informatizate, iar mai mult de 580 dintre acestea sunt incluse într-o reţea virtuală privată (VPN).
Pentru 2011, bugetul CNPR prevede venituri totale de 1,51 miliarde de lei şi un profit brut de 2,34 milioane de lei. În 2010, operatorul poştal a avut pierderi de 29 milioane de euro, la o cifră de afaceri de 327 milioane de euro.
