„Abia 2015 ar fi un termen mai realizabil să putem vorbi de minerit modern în România, după implicarea investitorilor, cu condiţiile ca măsurile pe care le vom lua să fie ferme, corecte şi eficiente cu adevărat”, a afirmat Şerban.
Secretarul de stat, care a dat de înţeles că nu ştie care ar fi cele mai bune soluţii, a amintit că toate încercările de privatizare din minerit au eşuat lamentabil.
„Într-o bună parte, am contribuit şi noi la acest lucru. Cunosc manageri care s-au complăcut ani de zile într-o situaţie de inactivitate doar din dragul de a rămâne la conducerea companiei. Ce vom face cu aceste minerale pe care nu ne permite nici să le exploatăm, nici să le valorificăm, nici să le facem nimic?”, a spus Şerban, subliniind că principalul mineral în România este fierul vechi.
„Este frumos să fii pe primul loc în lume la aur şi argint, dar acest lucru ar trebui să se vadă. Referitor la uraniu, a trebuit să merg în Kazahstan pentru a asigura uraniu pentru viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă. Suntem pe primul loc în lume la sare, dar Salrom (Societatea Naţională a Sării, n.r.) are şi ea probleme”, a mai spus Şerban.
România are încă un anumit potenţial în domeniul resurselor minerale, în special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint şi metale neferoase. Potrivit evaluărilor actuale, România dispune de peste 20 miliarde tone de resurse minerale neexploatate: minereuri feroase, neferoase, sare, nemetalifere, nisipuri, pietrişuri şi roci ornamentale, potrivit datelor oferite agenţiei NewsIn de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).
În aceste condiţii, specialiştii din domeniul industriei consideră că redeschiderea perimetrelor de exploatare minieră ar putea contribui la dezvoltarea economiei, iar exploatările ar putea deveni viabile din punct de vedere economic prin sprijinirea iniţiativelor private şi prin investiţii în tehnologie modernă.
