Astfel, potrivit proiectului lansat vineri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, organizarea şi funcţionarea sindicatelor, patronatelor, Consiliului Economic şi Social, dar şi conflictele de muncă şi comisiile de dialog social ar putea fi reglementate printr-o singură lege, intitulată Codul Dialogului Social.
În ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sindicatelor, potrivit proiectului pus în dezbatere de Ministerul Muncii, pentru constituirea unui sindicat ar urma să fie necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate, domeniu de activitate definit prin apartenenţa la aceeaşi diviziune, grupă sau clasă conform codului CAEN sau ramură. Mai mult, proiectul prevede că, pentru constituirea unui sindicat profesional, este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi care exercită aceeaşi profesiune, chiar dacă îşi desfăşoara activitatea la angajatori diferiţi. Mai mult, se prevede interdicţia de a modifica sau desface contractele individuale de muncă ale membrilor organizaţiilor sindicale pentru motive care privesc activitatea sindicală. Totodată, se arată în proiect, membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi au dreptul la reducerea programului lunar cu un număr de zile pentru activităţi sindicale.
De asemenea, în proiect se prevede că „bunurile mobile şi imobile din patrimoniul organizaţiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia”. Totodată, propunerea de Cod al Dialogului Social prevede că organizaţia sindicală poate dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată, dar şi că organizaţiile sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, pot negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziţia acestora a spaţiilor necesare funcţionarii, precum şi a altor facilitaţi. Mai mult, se prevede că, pentru construirea de sedii proprii, confederaţiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, iar închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.
Proiectul prevede şi că angajatorul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatului reprezentativ să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia, la discutarea problemelor de interes profesional, economic sau social.
Cu privire la reglementarea patronatelor, în proiectul de Cod al Dialogului Social se arată că un patronat poate fi constituit din cel puţin 15 angajatori. De asemenea, actul normativ prevede că membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigură protecţia legii împotriva oricăror forme de discriminare, condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor, sub sancţiunea pedepselor prevăzute de lege. Mai mult, organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional pot adresa autorităţilor publice competente propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes.
În titlul destinată reglementării Consiliului Economic şi Social (CES), se arată că plenul acestuia este constituit din 45 de membri, iar fiecare confederaţie patronală sau sindicală reprezentativă la nivel naţional are de drept cel puţin un loc în Consili. De altfel, se arată în actul normativ, în CES sunt desemnaţi 15 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional şi 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional. Alţi 15 membri ai CES ar urma să reprezinte societatea civilă, şi vor fi numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi alte organizaţii neguvernamentale. Membrii Consiliului Economic şi Social sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani, iar mandatul acestora poate fi reînnoit, potrivit proiectului.
În ceea ce priveşte atribuţiile Consiliului, acestea ar urma să fie: acţionarea ca organism consultativ pentru Guvernul şi Parlamentul României, la solicitarea acestora sau din proprie initiativă, avizearea actele normative initiate de Guvern sau de Parlament, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative, elaborarea, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale, semnalarea Guvernului sau Parlamentului apariţia unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative, precum şi urmărirea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din Convenţia nr. 144/1976 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992.
Un alt titlu al proiectului de Cod se referă la negocierile colective de muncă, în cadrul căruia sunt reglementate negocierea contractelor colective de muncă, care este obligatorie, la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de salariaţi, sau încheierea contractelor colective de muncă. De asemenea, sunt prevăzute reglementări şi pentru modalităţile de soluţionare a conflictelor de muncă, pentru concilierea şi medierea acestora, un capitol special fiind alocat grevei.
Totodată, în dispoziţiile finale ale actului normativ, se arată că, la intrarea în vigoare a Codului Dialogului Social, se abrogă Legea sindicatelor nr. 54/2003, Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă nr.168/199, Legea patronatelor nr.356/2001, cea privind contractului colectiv de muncă, Legea CES, dar şi Hotărârea de Guvern nr.369/2009, privind comisiile de dialog social.
