Miniştrii de finanţe din zona euro discută despre extinderea planului de asistenţă financiară

BCE, criza europa, Dominique Strauss-Kahn, FMI

După ce Grecia şi Irlanda au apelat la asistenţa financiară a Uniunii Europene şi FMI-ului, investitorii şi analiştii se tem că Portugalia ar putea urma la rând. Cele trei ţări, alături de Italia şi Spania, sunt cunoscute, de altfel, cu acronimul PIIGS, al statelor presate de povara datoriilor. Analiştii citaţi de presa internaţională au avertizat că ajutorul oferit Irlandei nu a reuşit deocamdată să liniştească pieţele financiare şi să coboare costurile de creditare pentru ţările în nevoie, precum Portugalia, care se confruntă cu serioase probleme economice. Datoria publică este de 80% din PIB, iar deficitul bugetar, de 9,3%, nu a scăzut deocamdată, în ciuda măsurilor de austeritate luate de guvern.

 

Datoria privată rămâne la un nivel şi mai ridicat – 240% din PIB, iar costurile de creditare au crescut semnificativ. In aceste condiţii, atenţia investitorilor este astăzi îndreptată spre reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, la care participă şi directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Va primi Portugalia un ajutor financiar, chiar dacă, la fel ca în cazul Irlandei, Guvernul de la Lisabona spune că nu are nevoie? O intrebare al cărei răspuns l-am putea afla după reuniunea de la Bruxelles.

 

Interesantă, în context, este declaraţia făcută în weekend de ministrul belgian de Finanţe, Didier Reynders, care a cerut suplimentarea programului de 750 de miliarde de euro pentru sprijinirea statelor din cadrul uniunii monetare. Şi asta în condiţiile în care investitorii sunt îngrijoraţi că suma rămasă după creditarea Greciei şi Irlandei nu ar fi suficientă în eventualitatea unei intrări în criză a Portugaliei sau Spaniei. FMI, care contribuie cu 250 de miliarde la acest fond, susţine suplimentarea programului, la fel şi şeful BCE, Jean Jean-Claude Trichet, care a declarat că guvernele din zona euro ar trebui să analizeze o astfel de măsură.

Franţa şi Germania au respins, cel puţin până în prezent, această posibilitate, insitând pe necesitatea măsurilor de austeritate, sperând astfel, că ţările respective vor depăşi criza.