„Ar trebui ca tinerii care stau astăzi pe la porţile Olandei, de exemplu, şi unde oricum nu sunt acceptaţi, să se întoarcă înapoi acasă, să se apuce de legumicultură. În loc să consumăm legume din Olanda, putem să consumăm legume româneşti. Aşa cum ei nu ne vor în Schengen la ora actuală, aşa şi noi ar trebui să refuzăm legumele lor. Pentru că noi putem produce legume româneşti. Nu există roşie sau castravete mai bun sau mai gustos decât cel produs în România într-un mod natural, nu pe substrat, nu pe sisteme intensive, ci aşa cum îl faceţi dumneavoastră, pe pământ’, a declarat joi Fuia.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, s-a întâlnit joi cu legumicultorii din comuna Matca, jud. Galaţi (sud-estul ţării) şi a participat la o dezbatere privind cultura protejată a legumelor, alături de profesori universitari de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti’ şi de specialişti în legumicultură.
Stelian Fuia a spus că manifestarea a fost organizată la Matca pentru că această localitate poate fi considerată o adevărată capitală a legumiculturii româneşti.
„Dacă există undeva un bazin, o capitală pentru legumicultură, aceasta este Matca. Nu există un bazin mai important cu culturi de legume protejate decât Matca. Şi dacă cineva vrea să înveţe ce înseamnă cultură protejată, ar trebui să vină la Matca. Legumicultorii de aici ar trebui să invite agricultorii şi sindicatele din agricultură să vină în schimb de experienţă. Să vadă ce înseamnă preocupare şi implicare în agricultură, în familie. Aici, în Matca, am văzut cum întreaga familie este implicată în activitate. De la copilul care merge la şcoală, până la pensionari, toţi sunt implicaţi în legumicultură şi este un exemplu de urmat de multe alte localităţi’, a afirmat Fuia.
Ministrul a mai spus că a angajat un consilier pe legumicultură din comuna Matca, în persoana lui Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume Matca, un om care ‘săptămânal, stă pe capul meu cu problemele din legumicultură’.
