„Discuţiile pe care le voi avea săptămâna viitoare, la Bruxelles, cu comisarul european pentru sănătate şi politica consumatorului, John Dali, vor viza în primul rând reluarea exporturilor de carne de porc pe piaţa comunitară şi folosirea biotehnologiilor în agricultură, dar şi reluarea exporturilor de carne de vită şi oaie pe piaţa din Turcia, unde nu exportăm direct la ora actuală. Eu am mai avut astfel de discuţii cu comisarul Dali, dar nu am primit încă un răspuns ferm pe niciuna din aceste teme”, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.
Şeful MADR a arătat că ministerul a făcut în acest an toate demersurile pentru reluarea exporturilor de carne de porc şi a menţionat că în rezolvarea acestei probleme este implicată şi Autoritatea Veterinară.
„Nu sunt mulţumit de modul în care se mişcă ANSVSA pe acest domeniu, iar din acest motiv oficialii europeni mai au anumite întrebări la care nu au primit încă răspuns. Este vorba de organizarea din jurul fermelor care vor exporta, de protecţia acestora, dar şi de problemele legate de mişcarea animalelor şi a vânatului. De asemenea, se pune problema costurilor analizelor care trebuie făcute sistematic animalelor, ceea ce ar implica mai mulţi bani pentru Autoritate”, a spus Tabără.
Ministrul Agriculturii a afirmat că va face demersuri pentru introducerea taxării inverse la carne, în vederea reducerii evaziunii în domeniu şi a importului de produse de calitate îndoielnică, o măsură similară cu cea introdusă în sectorul de cereale şi plante tehnice.
Ministrul român al agriculturii se va afla luni şi marţi, la Bruxelles, pentru reuniunea Comisiei de agricultură a Parlamentului European, dar şi pentru întâlnirile programate cu reprezentanţii celei mai mari organizaţii patronale europene din domeniul agricol – COPA-COGECA şi cu comisarul european pentru sănătate şi politica consumatorului, John Dali.
Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea, pentru eradicarea pestei porcine clasice, vaccinarea porcilor. În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.
Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Această decizie ar permite şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.
Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 este esenţială, deoarece se poate solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ce va permite liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.
Potrivit ministrului agriculturii, lipsa exporturilor de carne de porc a redus efectivele de porcine cu peste două milioane de capete, în mai puţin de 10 ani, până la un nivel de 5,387 milioane capete.
Ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei americane Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci. În prezent, în România sunt crescuţi 5,3 milioane de porci în ferme mari şi în gospodării ale populaţiei, din care numai 1,4 milioane în exploataţii profesionale.
