„Întrebarea care se pune este următoarea: ‘E România gata de a adera la Schengen, din vreme ce reformele de care vorbeam n-au fost făcute, corupţia nu este combătută în mod autentic şi nici nu există un bun control al frontierelor ?’. Câtă vreme aceste criterii nu sunt îndeplinite, România nu poate fi membră a spaţiului Schengen. Criteriile care vizează aderarea la spaţiul Schengen sunt foarte clare şi ele trebuie respectate”, a punctat Verhagen, accentuând, însă, că nu se vorbeşte despre sancţiuni.
Întrebat dacă opinia publică din Olanda este îngrijirată de corupţia din România, ministrul a oferit un răspuns ferm. „Bineînţeles!Unul dintre principalele subiecte când vine vorba de poziţia în Uniunea Europeană şi de extindere este acela că UE nu este doar o piaţă liberă, ci şi o uniune de valori şi printre aceste valori se găsesc statul de drept, un sistem juridic puternic şi un sector public necorupt. Şi deci, dacă asta e Uniunea pe care ne-o dorim, trebuie să luăm măsuri, astfel încât toate statele membre să se conformeze”, a evidenţiat el.
În ceea ce priveşte întâlnirea cu Diaconescu, Verhagen a pus accent pe acordul privind continuarea cooperării pentru combaterea corupţiei şi pe sprijinul oferit de Olanda. „În ceea ce ne priveşte, am fost de acord de îndată cu o cooperare în domeniul pazei frontierelor, al combaterii corupţiei şi reformei justiţiei, astfel încât România să poată adera la spaţiul Schengen. Olanda a susţinut aceasta dintotdeauna. Am oferit şi sprijin necesar României pentru aceste transformări, mai mult de 40 de milioane de euro în ultimii ani, chiar dinainte ca România să fie membră a UE. Acestea sunt elementele pe care le-am discutat cu colegul meu într-un mod foarte deschis şi prietenos. Am înţeles necesitatea unor reforme viitoare în România şi am fost de acord să căutam şi alte modalităţi de a ajuta România să se amelioreze”, a spus ministrul.
Întrebat despre impresia pe care a lăsat-o ministrul român, după ce iniţial a anunţat anularea vizitei şi apoi a revenit asupra deciziei, Verhagen a atras atenţia că Diaconescu şi-a cerut scuze pentru neînţelegere. „În seara de dinaintea vizitei lui (miercuri, n.r.) am avut o conversaţie telefonică. El şi-a cerut scuze pentru neînţelegerea creată şi a zis că ar vrea să vină în Olanda, iar eu am fost bucuroasă să-l întâlnesc în Haga. Este important acest lucru pentru relaţia bilaterală a ţărilor noastre, cum ar fi investiţiile, Olanda este cel mai mare investitor străin în România. E important deci ca în UE între două ţări cu asemenea relaţii să existe un dialog, chiar dacă avem poziţii diferite privind anumite subiecte”, a subliniat ministrul olandez.
De asemenea, fiind rugat să evalueze dacă CE este suficient de critică la adresa României, ministrul a răspuns afirmativ. „Comisia este destul de critică şi este clar că un acord politic şi social de anvergură este necesar pentru ca în România să fie aplicată reforma”, a spus şeful diplomaţiei olandeze.
Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a declarat vineri, pentru NewsIn, că rezultatul discuţiilor din Parlamentul olandez reprezintă un progres faţă de poziţia Guvernului olandez privind reformele României în domeniul justiţiei. De altfel, parlamentarii olandezi au justificat, în faţa lui Diaconescu, tonalitatea ridicată privind România inclusiv prin raţiuni de politică internă.
„În cursul acestei vizite, am dorit să clarificăm cu partenerii olandezi şi, în primul rând, cu membrii Comisiei pentru afaceri europene din Camera Reprezentanţilor, chestiunile – pe care Olanda le-a ridicat destul de vocal în UE – cu privire la rezultatele pe care România le-a înregistrat în procesul de reformare a justiţiei. În acest context, vreau să salut rezultatul dezbaterilor din Comisia pentru afaceri europene şi faptul că parlamentarii olandezi au adoptat o poziţie constructivă, care arată că, în urma discuţiilor foarte deschise pe care le-am avut cu ei, au înţeles cum evoluează procesul de reformă din România”, a declarat vineri ministrul.
După ce miercuri a anulat iniţial vizita, ca apoi să revină asupra deciziei, ministrul Diaconescu s-a aflat joi la Haga, unde a avut convorbiri cu şeful diplomaţiei olandeze, Maxime Verhagen, cu ministrul pentru afaceri europene, Frans Timmermans, precum şi cu membrii Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Reprezentanţilor.
Diaconescu a anunţat iniţial anularea vizitei pe motivul apariţiei unui raport al Guvernului olandez privind justiţia din România, acesta având, în opinia MAE român, „accente radicale” şi „interpretări excesive”.
Ministrul a revenit în aceeaşi seara asupra deciziei. „Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a decis să participe joi la şedinţa din cadrul legislativului olandez, ca urmare a discuţiei telefonice din această seară (miercuri – n.r.) între miniştrii de externe ale celor două state, precum şi a clarificărilor primite pe canale diplomatice de la partea olandeză”, a anunţat în cele din urmă, miercuri seara, un comunicat al MAE.
În documentul Guvernului olandez se atrage atenţia că România şi Bulgaria fac în continuare eforturi prea mici pentru a combate corupţia şi crima organizată, iar modul în care administrează fondurile UE este încă deficitar.
Mai mult, raportul Ministerului Afacerilor Externe, datat 28 august şi trimis către Camera Reprezentanţilor de la Haga, avertiza că Guvernul olandez va continua să facă presiuni la nivel european pentru ameliorarea situaţiei în ambele ţări. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vor exista consecinţe asupra transferului de fonduri UE către cele două ţări şi asupra aderării lor la spaţiul Schengen.
Scrisoarea pe care ministrul pentru afaceri europene, Frans Timmermans, ministrul de externe, Maxime Verhagen, şi ministrul justiţiei Ernst Hirsch Ballin au semnat-o la 28 august şi au trimis-o parlamentarilor olandezi subliniază că mai sunt încă multe neajunsuri în justiţia din România şi Bulgaria.
