AGERPRES: Are România o strategie de reînfiinţare a unei industrii autohtone? Care ar fi ramurile pe care le aveţi în vedere?
Daniel Chiţoiu: Conform Programului nostru de guvernare (al USL, n.r.), avem un capitol distinct privind reindustrializarea economiei, reindustrializarea privată a României, pentru că nu este neapărat necesar să reindustrializăm cu capital de stat. Pentru aceasta, noi (Guvernul USL, n.r.) avem o serie de măsuri, pornind de la cele de natură fiscală, de natură financiară, legislativă şi administrativă, pentru stimularea mediului investiţional în domeniul industriei.
Ca sectoare, avem în vedere industria energetică, constructoare de maşini, dar şi altele. Nu vorbim neapărat de industrie grea, cât mai ales de domeniul industrial pornind de la ramurile economice şi industriale în care România a fost competitivă şi în care poate redeveni competitivă şi poate să lupte pe pieţele externe de la egal la egal. Şi aceasta pentru că produsele româneşti, pe lângă piaţa internă de desfacere, trebuie să aibă şi o piaţă externă de desfacere asigurată, astfel încât să poţi să rezişti şi să ai o economie performantă.
De asemenea, avem în programul de guvernare şi dezvoltarea industriei alimentare. Nu trebuie uitat faptul că România, fiind o ţară agricolă, are resursele agricole necesare, în aşa fel încât să fie industrializate în ţară şi, odată produsele industrializate în România, să poată să fie competitive atât pe piaţa europeană, cât şi pe celelalte pieţe.
AGERPRES: Ce pieţe externe de desfacere a produselor româneşti aveţi în vedere, în condiţiile în care piaţa Uniunii Europene pare să fie suprasaturată? Pot fi acestea cele asiatice şi cele africane?
Daniel Chiţoiu: Pieţele asiatice şi africane pot fi permisive pentru produsele româneşti, important este ca prezenţa noastră şi promovarea produselor româneşti să existe, să se intensifice şi, de asemenea, să putem să ne luăm anumite garanţii că aceia care exportă sau care investesc în respectivele ţări au certitudinea că nu-şi pierd investiţiile sau că nu-şi pot recupera banii, contravaloarea produselor.
AGERPRES: Ce mărfuri se vor putea regăsi pe aceste pieţe extra-continentale?
Daniel Chiţoiu: Pentru Africa – produse alimentare, din domeniul textilelor, al construcţiilor, domenii de promovare. De asemenea, în zona ţărilor ex-sovietice mergem foarte mult cu investiţii greenfield, pe componenta energetică, firme specializate în construcţii de reţele electrice, de IT, de construcţii civile, industriale şi de drumuri. Ca oferte din partea ţărilor respective sunt în cele ale dezvoltării porturilor maritime şi al construcţiilor de nave.
AGERPRES: România a avut înainte de 1990 anumite pieţe de desfacere în spaţiul asiatic. Poate reintra acolo?
Daniel Chiţoiu: Desigur. În urmă cu o lună şi jumătate am făcut o vizită în Turkmenistan, împreună cu reprezentanţi manageri ai peste 40 de companii din toate domeniile de activitate pentru companiile româneşti. Ei cunosc background-ul companiilor româneşti din perioada comunistă şi sunt foarte interesaţi să dezvolte relaţii de parteneriat, să construiască întreprinderi, fabrici în zonele acelea.
Sunt anumite domenii în care ţările respective, în speţă Turkmenistanul, pot să-şi achite obligaţiile faţă de România pe diverse componente în produse petroliere sau de gaze sau alte produse pe care Turkmenistanul poate să le exporte în România şi de care România are nevoie. De asemenea, şi pe piaţa chineză produsele româneşti îşi pot găsi loc.
AGERPRES: Când vor putea aduce profit României zăcămintele din Insula Şerpilor?
Daniel Chiţoiu: În momentul când încep explorările şi vedem ce resurse de gaze avem în zona respectivă, abia atunci putem face estimări. Ţinând cont de perioada necesară pentru explorare şi până se descoperă zăcăminte şi intră în exploatare, estimez că poate fi vorba despre o perioadă de 7-8 ani.
AGERPRES: Ce merge bine în economia românească în prezent?
Daniel Chiţoiu: În prezent este greu de spus că merge ceva extraordinar de bine în economia românească de stat. Dar, în ultimul timp, prin măsurile luate de Guvernul USL, eu spun că industria energetică şi-a revenit, a trecut pe profit şi ca urmare a liberalizării pieţei de energie, toţi producătorii de energie au trecut pe profit.
Îmi doresc ca plecând de la profitabilizarea industriei energetice să avem şi celelalte domenii industriale profitabile. Eu sper ca în următoarea perioadă, ceea ce s-a şi întâmplat în ultima lună de zile, preţul energiei să scadă. A scăzut în octombrie faţă de septembrie cu aproape 5%, de asemenea în septembrie a scăzut faţă de august cam tot cu acelaşi procent. Îmi doresc ca, urmare a faptului că am liberalizat piaţa energiei, prin creşterea competiţiei, preţul la energie să scadă, ceea ce se regăseşte în costurile de fabricaţie ale producătorilor.
