Austria a decis să anuleze obligaţiuni subordonate de 890 de milioane de euro ale Hypo Alpe Adria garantate de provincia Carinthia, unde banca îşi are sediul central, scrie agenţia Thomson Reuters. Deţinătorii de obligaţiuni subordonate nu au statut de creditori preferenţiali. Autorităţile de la Viena vor astfel să se asigure că şi creditorii, nu doar plătitorii de taxe care au injectat până acum cinci miliarde de euro în Hypo îşi asumă costurile salvării băncii falimentare pe care guvernul de la Viena nu vrea s-o lase să se prăbuşească.
Implicarea deţinătorilor de obligaţiuni în salvarea unei bănci nu este ceva nou în Europa, dar forţarea creditorilor care sunt protejaţi cu garanţii de la stat i-a făcut pe investitori şi pe agenţiile de rating să pună sub semnul îndoielii credibilitatea statului austriac. „Preţul pe care-l vor plăti contribuabilii pentru această lege va fi foarte mare. Insolvenţa Hypo a fost respinsă pentru a nu fi zdruncinată încrederea investitorilor. Dar nerespectarea garanţiilor date de provincia Carinthia are acelaşi efect“, a avertizat Karl Sevelda, directorul executiv al Raiffeisen Bank International.
Karl Sevelda şi şeful său, preşedintele Walter Rothensteiner, i-au scris miercuri ministrului de finanţe Michael Spindelegger pentru a-i cere să regândească abordarea guvernului având în vedere „erodarea încrederii investitorilor“ şi „intervenţia fundamentală în drepturile contractuale“ care ar putea rezulta din această decizie.
Uniqa, asigurător austriac şi investitor la Hypo, şi BayernLB, fostul proprietar al băncii austriece, au ameninţat deja că vor ataca legea la instanţa de judecată. Legea urmează să fie aprobată de parlament în iulie şi va intra în vigoare în august. Pentru Uniqa pierderile s-ar ridica la 34 milioane de euro.
Analistul de la agenţia de rating S&P Thomas Fischinger a afirmat la un post de radio că miza acestui scandal este reputaţia Austriei. S&P, una dintre cele mai influente agenţii de rating la nivel mondial, a pus sub supraveghere cu implicaţii negative ratingurile a şapte bănci printre care Erste Group şi Raiffeisen Bank International – printre cele mai mari din ţară – şi a patru provincii austriece, apreciind că legea pune sub semnul îndoielii angajamentele guvernului federal austriac de a-şi susţine băncile.
„Va fi o pierdere masivă de încredere. O mare întrebare şi o mare îngrijorare este în ce măsură aceasta se va afecta imaginea Austriei ca loc de făcut afaceri şi bursa de la Viena“, a afirmat un investitor instituţional austriac, citat de zf.ro.
Proiectul de lege prevede, de asemenea, că Hypo nu va rambursa 800 de milioane de euro din cele 2,3 miliarde de euro cu cât a contribuit BayernLB când Austria a trebuit să naţionalizeze banca în 2009 pentru a o salva de la colaps. Hypo a refuzat să plătească cele 2,3 miliarde de euro susţinând că aceşti bani ar trebui consideraţi capital în acţiuni şi nu datorii până când va putea sta pe propriile picioare.
Analiştii de la RBS au sugerat că impactul ar putea fi simţit dincolo de Austria notând că şi băncile regionale germane au beneficiat de garanţii de stat.
Austria vede cazul Hypo ca pe o şansă de a schimba prezumţia susţinerii implicite de către stat a tuturor garanţiilor acordate de provincii şi de a forţa investitorii să analizeze mai atent calitatea datoriilor fiecărei regiuni.
„Pierderile impuse creditorilor nepreferenţiali, sau bail-in, vor fi legea în UE în 2016, dar noi am luat-o înainte pe baza legislaţiei existente acum în UE“, a spus ministrul Spindelegger. Legea la care se referă el este o directivă UE din 2001. Ministrul a precizat că nu înţelege decizia S&P.
