Noile date sunt cuprinse în Prognoza de toamnă 2014, postată pe site-ul Comisiei. Pentru 2016 şi 2017 sunt anticipate creşteri de 3%, respectiv 3,3%.
Oficialii mai optimiști, economiștii mai rezervați
Cifrele avansate ieri, la o săptămână după ce Institutul Național de Statistică a anunțat datele-semnal pentru primele trei trimestre ale acestui, arată un lucru, anume faptul că cele mai optimiste prognoze privind evoluția economiei noastre vin din partea oficialilor.
Creșterea anunțată de CNP pentru 2014 se apropie de cea anunțată de către Institutul Național de Statistică pentru primele trei trimestre ale acestui an. Potrivit datelor-semnal publicate la finele săptămânii trecute de INS, economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie.
Estimările Comisiei Europene (CE) și ale economiștilor pentru acest an sunt însă mai rezervate. Dacă în iunie, CE ne prevedea o creştere a PIB de 2,8% din PIB, în prognoza de toamnă Comisia estimează o majorare a PIB la doar 2%, valoare mai mică inclusiv faţă de cea de 2,2% luată în calcul la întocmirea bugetului pe acest an. În prognoza de primăvară, Comisia anticipa o creştere economică de 2,5% pentru acest an.
“Ritmul creşterii economice s-a redus de la 3,5% în 2013 la 2,4% în prima jumătate a anului, în principal ca urmare a încetinirii puternice din al doilea trimestru, de 1,2% raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost sprijinită de consumul privat şi exporturile nete, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ la creşterea PIB. Ca urmare, avansul economic este estimat pentru 2014 la 2%”, se arată în raportul Comisiei publicat recent.
Şi prognoza pentru 2015 a fost revizuită în scădere, Comisia estimând un avans economic de 2,4% pentru anul viitor, faţă de proiecţia de 2,6% prezentată în raportul din primăvară.
Trebuie spus însă că există economişti care se îndoiesc inclusiv de creşterea economică prognozată de 2%. “În ultima perioadă şi această creştere economică destul de modestă, de 2% (din PIB, n.r.) pare că încetineşte (…) Evident că există explicaţii. Probabil că principala explicaţie este legată de taxa pe construcţii speciale care a defavorizat sau a avut un efect puternic negativ asupra investiţiilor. Am avut investiţii publice care au scăzut cu peste 20%, dar şi investiţiile private, după o revenire în trimestrul întâi, în trimestru doi au avut o contracţie foarte puternică”, spunea recent Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal. El estimează pentru 2014 o creştere a PIB cu 1,5%.
De ce e importantă creşterea PIB
O creştere importantă a PIB, constantă, nu sporadică, garantează convergenţa economiei României cu cea a UE, permiţând inclusiv trecerea la moneda unică europeană. La sfârşitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană, făcea în primăvară calcule Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale. “Este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB/locuitor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului, cât şi zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp de 9-10 ani cu două puncte procentuale mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minimum 3,5% pe an”, spunea Lazea.
