În proiectul de lege de modificare a Constituţiei trimis de Guvern Preşedinţiei se modifică şi capitolul referitor la dispoziţiile tranzitorii. Guvernul a modificat astfel articolul 155 care prevedea că „proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire”. În forma Guvernului, articolul respectiv are următorul conţinut: „Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale modificate prin legea de revizuire”. Acest lucru înseamnă că, după o eventuală trecere la unicameralism (după validarea referendumului de modificare a Constituţiei), legile care nu şi-au încheiat traseul legislativ, adică au fost votate de o Cameră şi merg la a doua, sau nici nu au apucat să treacă de o Cameră, vor trebui lucrate de Parlamentul unicameral prin procedura celor două lecturi diferite.
Consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu a precizat pentru NewsIn că dacă rămân legi restante ale Parlamentului bicameral este posibilă chiar reluarea întregii proceduri legislative în noul Parlament, dar crede că parlamentarii vor lucra până în ultimul moment şi nu vor lăsa restanţe. „E foartă importantă această precizare pentru că altfel rămânea neacoperită legal această situaţie- ce se întâmplă cu legile care au au trecut de o Cameră şi au fost trimise la cealaltă Cameră, dar cealaltă Cameră nu a apucat să le adopte înainte de expirarea mandatului Parlamentului. Astfel, toate legile rămase în traseu legislativ, odată cu alegerea unui nou Parlament, vor putea fi repuse în discuţie pe noua procedură constituţională. Astfel, iniţiatorul va trebui să spună dacă mai susţine legea respectivă şi, dacă o susţine în continuare, ea va intra în dezbatere pe procedura nouă, adică va fi dezbătută în două lecturi, la interval de 30 de zile între ele”, a declarat acesta.
Întrebat de ce s-a introdus acest amendament şi nu a rămas amendamentul din Constituţia din 2003, consilierul prezidenţial a răspuns: „Este foarte simplu. Dacă nu am fi inclus această modificare, am fi însemnat să avem două Parlamente: unul unicameral nou constituit prin alegeri şi unul bicameral care să termine legile restante”. Punându-i-se în vedere că formularea „proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale modificate” naşte interpretări deoarece nu spune că amendamentul intră în vigoare după formarea noului Parlament, Deaconu a răspuns că „va conta foarte mult ce se întâmplă cu această prevedere în Parlament”.
De asemenea, întrebat dacă este posibil ca una din Camere, de exemplu Senatul, să spună că nu mai are timp să legifereze şi să ridice problema imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor înainte de termen, Deaconu a arătat că: „E o situaţie cu multe necunoscute. Înţeleg că, teoretic o Cameră ar putea ridica această problemă, dar tehnic e o supoziţie pur subiectivă. O lege poate să treacă de ambele Camere ale Parlamentului şi în două-trei săptămâni. Nu văd niciun fel de problemă ca ambele Camere să lucreze până în ultimul moment. Riscul să se ajungă la o situaţie de acest gen este foarte mic”. El a mai spus că „oricum în an electoral legiferarea e destul de slabă în Parlament” şi a reiterat că nu crede că vor rămâne multe legi în traseu legislativ până la trecerea la Parlamentul unicameral.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă (PSD), membru în Comisia parlamentară de revizuire, a criticat însă dur amendamentul. El susţine că modul în care iniţiatorii au „expediat” problema dispoziţiilor tranzitorii este „o tâmpenie”. „Este o situaţie complicată, pe care trebuiau să o explice mai bine. Nu putem să o luăm de la capăt cu legile care nu au apucat să fie adoptate. Pe ce reguli? Ce faci când o lege a trecut de Senat, dar are raport de respingere de la o comisie a Camerei? Plus că această iniţiativă nu spune nimic despre ce se întâmplă cu numirile pentru diverse instituţii aflate în subordinea Parlamentului. La Senat sunt nişte competenţe pe numiri, la Cameră altele. Nu poţi să spui că de acum înainte numirile pe care le face Senatul le face Parlamentul unicameral, pentru că acele numiri sunt reglementate uneori nu de Constituţie, dar şi de alte legi. Vor fi zeci de legi care trebuie modificate după desfiinţarea unei Camere. Ce se întâmplă cu acele numiri până la adoptarea noii legi?”, a spus preşedintele Comisiei Juridice din Senat. „Ori e o neglijenţă ce au scris ei acolo, ori e făcut de cineva care nu ştie suficientă carte, care e analfabet din punct de vedere juridic”, a conchis Greblă.
Pe de altă parte, senatorul PSD Dan Şova, vicepreşedinte în Comisia de revizuire, spune că soluţia ca legile neadoptate să fie adoptate de noul Parlament este absolut legitimă pentru că nu se putea găsi altă soluţie. „Principiile de drept spun că normele de procedură sunt de imediată aplicare. În dreptul civil, dar şi penal, procesele aflate pe rol continuă pe noua procedură. Aşa se va întâmpla şi cu legile. Dacă una e trecută de Senat, merge în comisia Parlamentului unicameral şi apoi în plen”, a precizat el. Deşi a spus că procedurile sunt de imediată aplicare, Şova a arătat apoi că o revizuire a Constituţiei „nu poate afecta mandate aflate în curs”, deci Senatul nu poate fi desfiinţat până nu îşi încheie mandatul.
Şova spune că el a identificat în schimb altă problemă. „La Parlament nu va fi o problemă pentru că va trebui să se aştepte încheierea actualului mandat. Ce facem cu mandatul preşedintelui? El va putea să aibă prerogativele prevăzute de noua Constituţie, sau aşteptăm să-şi termine mandatul şi noul preşedinte să le aibă?”, a arătat el. Şova a precizat că toate aceste lucruri vor fi cel mai probabil reglementate de o lege de aplicare a Constituţiei.
Deputatul UDMR Varga Attila, secretar în Comisia de revizuire spune la rându-i că nu se putea găsi altă soluţie pentru legile aflate în traseu legislativ decât votarea lor de noul Parlament. „În 2003, când s-a desfiinţat procedura de mediere, după adoptarea noii Constituţii, pentru legile care nu fuseseră adoptate, s-a păstrat o perioadă procedura, s-a mers în paralel. Dar aici nu putem face asemenea lucru, nu se poate coexistenţa a două tipuri de legiferări, pentru că am ajunge să avem două Parlamente, lucru de neacceptat”, a declarat el. Varga, care are o specializare în drept constituţional, admite însă că „printr-o simplă dispoziţie ca aceasta nu se pot rezolva toate problemele”.
