“România s-a angajat în contextul acordului cu FMI, sprijinit şi de UE, să realizeze o consolidare bugetară semnificativă atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi veniturile, cu scopul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2011. Aceasta este, în opinia noastră, o provocare, ţinând cont de severitatea recesiunii şi de ajustările economice asociate acesteia. Orice măsuri fiscale avute în vedere, înclusiv cele privind taxarea, ar trebui privite în contextul obiectivelor legate de strategia de consolidare”, a declarat pentru Business Standard Marko Mrsnik, analist Standard&Poor’s. Oferta politică a preşedintelui Băsescu, cu privire la menţinerea cotei unice de 16%, nu este privită de către reprezentanţii agenţiilor de rating drept una nesustenabilă, dar ea impune un “cost” prin găsirea unor soluţii care să compenseze scăderea veniturilor bugetare.
România “îşi poate permite” să menţină taxa, dacă Guvernul decide să crească taxele în alte domenii şi/sau dacă decid să reducă cheltuielile. Este o problemă legată de stabilirea priorităţilor”, a declarat pentru Business Standard Kenneth Orchard, analist Moody’s Investors Service.
“România are nevoie de o politică fiscală care să aducă reducerea necesară a deficitului bugetar la un nivel care să poată fi finanţat în condiţii de siguranţă, în conformitate cu programul sprijinit de FMI. Cum este acest lucru obţinut este la latitudinea politicienilor aleşi. Dar cu un deficit care a ajuns deja la 4,4% din PIB în august, potrivit ministrului de Finanţe, mi se pare că o anumită restrângere ar fi necesară pentru a se consolida ţinta de 7,3% pentru întreg anul, convenită cu FMI, ţinând cont că, aşa cum o arată ultimii ani, deficitul bugetar a tins să se extindă rapid în trimestrul al patrulea”, a declarat pentru Business Standard Andrew Colquhoun, analist Fitch Ratings. După ruperea coaliţiei PSD-PDL şi plecarea miniştrilor social democraţi, reprezentanţii ambelor partide au dat asigurări că vor sprijini acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, nici reducerea deficitului de cont curent şi restructurarea pe termen lung a datoriei externe nu sunt surprinzătoare pentru analiştii din cadrul agenţiilor de rating, deşi aceşti indicatori fuseseră principalele argumente pentru downgradările de anul trecut.
“Schimbarea compoziţiei datoriei externe este indusă de creşterea datoriei către FMI şi de injecţiile de capital ale băncilor-mamă. Reducerea deficitului de cont curent este o parte a ajustării economiei. Această ajustare încă nu s-a încheiat şi cresc riscurile privind stabilitatea economică şi financiară”, a spus Colquhoun. “Îmbunătăţirea balanţei contului curent şi statisticile datoriei externe sunt importante din perspectiva unei analize pe termen mediu şi lung. Pe termen scurt, ele indică faptul că este foarte slabă cererea internă, iar creditorii externi nu rostogolesc datoriile pe termen scurt”, a mai declarat Orchard.
