Agenţia de rating se referă la suspendarea preşedintelui şi convocarea referendumului pentru demitere, pe 29 iulie.
„Aceste evenimente au amplificat îngrijorarea din piaţă că turbulenţele politice ar putea pune în pericol consolidarea fiscală reuşită de ţară în ultimii trei ani şi sunt de factură negativă pentru ratingul de credit al României”, se arată într-o analiză Moody’s, publicată luni.
Moody’s atribuie României ratingul de credit „Baa3”, cel mai slab din categoria activelor recomandate pentru investiţii pe termen lung. Agenţia a înrăutăţit la sfârşitul lunii iunie perspectiva ratingului României pentru datoriile pe termen lung în valută şi lei de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor legate de expunerea la zona euro, prin canale comerciale, de investiţii şi financiare.
Agenţia notează, în analiza prezentată luni, că incertitudinile din piaţă au determinat deprecierea leului cu peste 2% în luna iulie, cea mai puternică scădere înregistrată „pe pieţele emergente comparabile” în aceeaşi perioadă.
Deprecierea monedei naţionale a provocat creşterea costurilor de finanţare ale Guvernului, majorând costurile de credit şi de rambursare a datoriilor pentru „toţi debitorii români”, remarcă Moody’s.
Dincolo de reacţia pieţelor, agenţia de rating aminteşte că deficitul bugetar este mai redus în prima jumătate a acestui an faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, iar tensiunile politice nu reprezintă o noutate în România, preşedintele fiind suspendat şi în 2007, când rezultatul referendumului a fost în favoarea sa.
„Totuşi, ţinând cont de incertitudinile economice regionale şi globale, temerile din piaţă privind actuala suspendare sunt generate parţial şi de faptul că partidul din care provine Traian Băsescu, formaţiunea de centru-dreapta PDL, a fost asociată cu consolidarea fiscală din ultimii trei ani, în timp ce partidul dominant din actuala coaliţie USL, PSD, de centru stânga, a criticat în trecut unele măsuri de austeritate şi a operat o creştere modestă a salariilor din sectorul public după ce a venit la putere”, se spune în raportul Moody’s.
Mai mult, incertiduinile de pe scena politică ar putea persista până la alegerile din trimestrul al patrulea, chiar dincolo de acest moment, şi vor întârzia, probabil, reformele structurale care vizează sectorul „vast” al companiilor de stat din România, anticipează agenţia de rating.
Astfel, deşi premierul Victor Ponta şi-a exprimat public angajamentul faţă de acordurile multilaterale cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, exista şanse ca, pe fondul unei creşteri economice mai slabe, turbulenţelor din zona euro şi sentimentului antiausteritate tot mai prezent în România, deficitul bugetar să nu scadă în acest an sub ţinta de 3% din PIB (pe metodologia ESA), asumată de Guvern. Ratarea obiectivului ar amâna ieşirea României din procedura de deficit excesiv a UE, care ar trebui să aibă loc anul viitor.
O a doua consecinţă negativă a evenimentelor politice recente, respectiv reacţiile externe, a provocat îngrijorare în pieţe că ar putea afecta relaţiile dintre România şi UE, o sursă importantă de sprijin instituţional şi financiar pentru ţară.
