„Acum 12 luni, Banca Naţională a României (BNR) se „chinuia” să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. Acum, după un an, el tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult. Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, zlotul polonez a variat şi cu plus/minus 10%.
