Această iniţiativă este inclusă în programul „Grand Challenge” („Marea Provocare”) lansat de Casa Albă, o serie de obiective de importanţă naţională şi internaţională care necesită inovare şi descoperiri ştiinţifice şi tehnologice.
Programul „Grand Challenge” are la bază colaborări multidisciplinare şi o varietate de parteneriate între NASA şi alte agenţii guvernamentale americane şi internaţionale, industrii, universităţi şi astronomi amatori.
El vine în completarea misiunii recent anunţate de NASA care vizează lansarea unui vehicul spaţial fără echipaj uman care va capta un asteroid şi îl va „remorca” pentru a-l plasa pe orbita din jurul Lunii pentru a putea fi studiat apoi de astronauţi.
„NASA lucrează deja pentru a găsi asteroizii care ar putea reprezenta un pericol pentru planeta noastră şi, deşi am găsit deja 95% din totalul asteroizilor mari (…), trebuie să îi detectăm pe toţi”, a declarat Lori Garver, administrator-adjunct al agenţiei spaţiale americane.
„«Grand Challenge» se concentrează pe detectarea (…) asteroizilor şi pe ceea ce va trebui să facem în cazul unei ameninţări potenţiale. În acest cadru vom profita de angajarea publicului şi de capacitatea sa de inovare şi le cerem cetăţenilor şi oamenilor de ştiinţă să ne ajute să rezolvăm această problemă planetară”, a adăugat ea.
Reziduuri ale procesului de formare a Sistemului Solar, numeroşi asteroizi, de diverse mărimi, circulă în spaţiu în apropiere de Terra.
NASA a descoperit deja 95% din numărul total al asteroizilor mari, care au diametre de peste 1 kilometru. Un astfel de asteroid ar fi provocat dispariţia dinozaurilor în urmă cu 65 de milioane de ani, după ce s-a prăbuşit pe Terra.
Oamenii de ştiinţă spun că o coliziune cu un astfel de asteroid este foarte rară şi că niciunul dintre asteroizii mari detectaţi nu prezintă un risc de coliziune în viitorul apropiat.
Dacă asteroizii mari sunt uşor de reperat, situaţia este complet diferită pentru ceilalţi mai mici, care sunt mult mai numeroşi.
Congresul american a cerut NASA în 2005 să găsească toţi asteroizii cu diametre de peste 140 de metri, care au potenţialul de a distruge un oraş mare.
Potrivit NASA, există probabil 25.000 de asteroizi cu diametre de cel puţin 100 metri pe orbite apropiate de planeta noastră. Doar 25% dintre ei au fost detectaţi.
Această „vânătoare” de asteroizi a devenit tot mai urgentă, după 15 februarie, data la care un astfel de corp ceresc a trecut la mică distanţă de Terra, iar fragmente dintr-un alt asteroid, pe atunci nedetectat şi care avea un diametru de 15 metri, s-au prăbuşit în Rusia.
Dezintegrându-se, acesta din urmă a provocat o undă de şoc care a dus la spargerea multor geamuri, rănind câteva sute de persoane.
NASA încearcă astfel, în contextul unei penurii bugetare, să dezvolte alte sisteme capabile să detecteze asteroizii de talie mică.
NASA finanţează un proiect la Universitatea Hawaii, denumit Atlas (Asteroid Terrestrial-Impact Alert System), care va scruta cerul în fiecare noapte pentru a detecta asteroizii cu diametre de cel puţin 45 de metri cu o săptămână înainte de impactul cu Terra.
Pentru asteroizii cu diametre de 150 de metri, acest sistem, care ar putea deveni funcţional în 1015, va oferi o alertă cu trei săptămâni înainte de impact.
Foşti cercetători de la NASA au lansat în 2012 fundaţia B612, care vizează finanţarea, construirea şi lansarea primului telescop spaţial privat ce va avea rolul de a monitoriza asteroizii şi „de a proteja omenirea”, fiind capabil de a descoperi cea mai mare parte dintre aceste obiecte cosmice rămase încă invizibile.
