Scenariul lichidării participaţiei statului este dat ca probabil de către Bloomberg în cazul Citigroup. Potrivit agenţiei, care citează “surse bine informate”, Trezoreria ar purta discuţii în acest sens cu Citigroup. Dacă s-ar alege varianta vânzării prin intermediul bursei, pachetul de 34% deţinut de stat din Citigroup în urma transformării, în octombrie anul trecut, a unei datorii de 25 mld. dolari ar aduce, la cotaţia stabilită la începutul acestei săptămâni la New York Stock Exchange (NYSE), un profit de aproape 6,7 mld. dolari. Dacă acelaşi lucru s-ar întâmpla la AIG, cealaltă mare companie financiară americană, unde statul deţine un pachet de 80%, rezultat în urma convertirii în acţiuni a unei datorii de 85 mld. dolari (16 septembrie 2008), statul ar obţine aproape 43 mld. dolari.
Marea Britanie stă chiar mai bine la acest capitol. Dacă ar decide să îşi vândă participaţia de 70% deţinută în Royal Bank of Scotland (RBS), rezultată în urma convertirii în acţiuni simple a unei datorii de 32 miliarde de dolari (20 mld. lire sterline), statul ar obţine un profit de aproape 312 mld. dolari. Vânzarea participaţiei de 43% din Lloyds Group, creată prin transformarea unei datorii de 28 mld. dolari (17 mld. lire sterline) în cele două componenente ale grupului, ar aduce un profit de aproape 25 mld. dolari. Statele reuşesc să obţină aceste profituri pentru că, în momentul conversiei datoriei în acţiuni, au obţinut un preţ mult mai mic decât cel al cotaţiei de atunci. Investitorii privaţi nu au avut acest privilegiu.
Astfel, decizia lui Warren Buffett de a nu cumpăra acţiuni la AIG, preferând, în schimb, Goldman Sachs, de pe urma cărora a obţinut un profit de 4 mld. dolari, s-a dovedit şi ea una corectă.
