În afară de România, printre ţările care au ajuns la un acord se află Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite ale Americii. NATO se va ocupa de operarea şi mentenanţa sistemului. Toţi cei 28 de aliaţi urmează să participe financiar la întreţinerea pe termen lung a programului.
Vorbind despre acelaşi subiect, Financial Times scrie că NATO a semnat în weekend un contract în valoare de 1,7 miliarde de dolari cu compania americană producătoare de echipament militar Northrop Grumman în vederea furnizării Alianţei a primelor sale drone de supraveghere.
Mai multe state au folosit deja individual drone în timpul diverselor operaţiuni NATO, dar este pentru prima dată când Alianţa, ca entitate, cumpără astfel de echipamente. Potrivit FT, aceste avioane fără pilot – chiar şi când nu au armament la bord – reprezintă un motiv de controverse pentru că anumite ţări le consideră avioane-spion ce încalcă spaţiu aerian suveran.
Contractul dintre NATO şi Northrop Grumman, ca prim contractor, include achiziţionarea, operarea iniţială şi întreţinerea a cinci drone Block 40 Global Hawk echipate cu senzori radar moderni pentru supraveghere terestră. Sistemul de supraveghere terestră este menit să devină o sursă importantă de informaţii în timp real pentru operaţiunile militare ale Alianţei de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.
Înţelegerea semnată cu ocazia reuniunii la vârf din Chicago vine după ani de dezbateri şi ezitări pe fondul presiunilor bugetare ce au afectat majoritatea ţărilor membre. Unii politicieni au încercat chiar să reducă numărul dronelor la trei, dar comandanţii militari au avertizat că ar fi prea puţine pentru a asigura o supraveghere constantă. Sistemul va fi pe deplin funcţional în 2017
