Preşedintele american Barack Obama a spus, anunţând, vineri seara, că NATO îşi va dezvolta un sistem de apărare antirachetă ce va proteja majoritatea teritoriului Europei şi al Statelor Unite, că este un semnificativ pas înainte pentru Alianţă şi pentru securitatea europeană, relatează CNN.
Acordul celor 28 de naţiuni a intervenit după un an de negocieri şi discuţii ce au vizat să determine cele mai bune modalităţi de a coordona eforturile pentru protejarea membrilor NATO.
Sistemul va fi „suficient de puternic pentru a acoperi întreg teritoriul european al NATO şi populaţiile aferente, precum şi cel al Statelor Unite”, a precizat Obama.
Planul de apărare antirachetă „oferă un rol pentru toţi aliaţii noştri în răspunsul pe care trebuie să-l dăm ameninţărilor vremurilor noastre”, a declarat şeful Casei Albe. „Arată determinarea noastră de a ne proteja cetăţenii de ameninţarea rachetelor balistice”, a comentat Obama.
Sistemul va fi capabil să intercepteze rachete ce ar putea fi trase din Orientul Mijlociu, din ţări precum Iranul. Totodată, sistemul îşi propune să-şi dezvolte capacitatea de a apăra teritoriul european şi american de rachete balistice intercontinentale ce ar putea fi lansate, de pildă, din Coreea de Nord.
Rusia va fi invitată să ia parte la scutul antirachetă pe care Europa îl va dezvolta împreună cu SUA la reuniunea la nivel înalt ce va avea loc sâmbătă după-amiază la Lisabona, un gest ce va consfinţi cea mai strânsă cooperare dintre cei doi foşti inamici din timpul Războiului Rece.
Rămâne, totuşi, neclar ce rol ar putea juca Rusia, mai ales că Moscova nu doreşte să se alăture unui program care să definească clar Iranul ca ameninţare, potrivit analiştilor. Nici Turcia, membră a NATO, nu este de acord ca Iranul, stat vecin, să fie identificat ca ameninţare. Liderii NATO s-au pus însă de acord să nu nominalizeze Iranul în declaraţia referitoare la scutul antirachetă.
Noul concept strategic adoptat vineri de liderii NATO este un document de 11 pagini ce înlocuieşte un altul ce data din 1999. Marea lui noutate este că menţionează acest sistem de apărare antirachetă, care devine unul dintre elementele centrale ale apărării colective.
După ce Franţa şi Germania şi-au reconciliat părerile divergente referitoare la disuasiunea nucleară, documentul prevede că dezideratul NATO este de a crea condiţiile pentru o lume fără arme nucleare, dar reconfirmă că atât timp cât vor exista arme nucleare în lume, NATO va rămâne o alianţă militară dotată cu o asemenea armă. Chiar dacă recurgerea la arma nucleară este considerată „extrem de improbabilă”, „garanţia supremă” a securităţii aliaţilor decurge din arsenalele strategice, în special cel al Statelor Unite, dar şi cele deţinute de Marea Britanie şi Franţa.
În afară de ameninţarea balistică pe care scutul este chemat să o contracareze, aliaţii au identificat şi alte ameninţări directe şi din ce în ce mai evidente precum terorismul, atacurile cibernetice, pirateria sau altfel de vulnerabilităţi, cum ar fi dispozitivele explozive improvizate în teatrele de operaţiuni, în faţa cărora trebuie să se înzestreze cu abilităţi adecvate de ripostă.
Fără a menţiona explicit Afganistanul, NATO afirmă – o altă noutate faţă de precedentul concept strategic – că vocaţia sa ca alianţă militară este de întreprinde pe viitor şi alte operaţiuni în afara teritoriului aliat, al căror scop este de a stabiliza, de a contracara insurecţii, dar şi de a ajuta la reconstrucţia unor ţări-cheie. În acest scop, alianţa înfiinţează o celulă civilă de gestionare a crizelor şi îşi va dezvolta capacitatea de a antrena forţe de securitate locale.
De altfel, Afganistanul este un alt subiect dominant al summitului de la Lisabona, iar sâmbătă este de aşteptat ca Rusia să anunţe că va ajuta NATO în acest conflict prin furnizare de echipamente, în special elicoptere. 150.000 de soldaţi americani şi ai NATO luptă în prezent împotriva insurgenţei talibane din Afganistan.
Într-un interviu pentru CNN, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a spus că speră că acest parteneriat aprofundat al NATO cu Rusia va determina Moscova să adopte o „abordare mai civilizată” în relaţiile cu vecinii. Georgia şi Rusia au avut un conflict armat de cinci zile în august 2008, după ce în aprilie, la Bucureşti, Georgia a fost lăsată în aşteptare la porţile NATO. Summitul de la Lisabona din acest an este prima reuniune de acest fel a alianţei de la războiul ruso-georgian.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, atrăgea atenţia că summitul de la Lisabona este unul dintre cele mai importante din istoria de 61 de ani a alianţei, pentru că va adopta noul concept strategic, ce se doreşte o „foaie de parcurs” pentru următorii zece ani NATO. Aşa cum dorea şi România, documentul menţine celebrul articol 5 din Tratatul fondator de la Washington, care prevede angajamentul ca membrii alianţei să se apere unul pe celălalt în cazul unui atac. „Acest aspect niciodată nu se va schimba”, a declarat vineri Rasmussen. Un atac asupra unui membru NATO va fi considerat un atac împotriva tuturor.
Georgia încă mai speră să se alăture NATO, dar lucrurile nu s-au schimbat faţă de summitul NATO din 2008 de la Bucureşti. Alianţa nu a decis, după doi ani, nicio altă extindere.
Noul concept strategic al NATO intervine, pe de altă parte, în condiţiile în care 16 dintre cele 28 de state membre ale alianţei au anunţat reduceri ale cheltuielilor de apărare. Oficalii NATO ar urma să cadă de acord la summit asupra unei liste de zece priorităţi în domeniul cheltuielilor militare incluzând elicoptere, avioane cargo, tehnologie de contracarare a dispozitivelor explozive improvizate, precum şi capacităţi medicale sporite.
Liderii alianţei vor discuta sâmbătă, în a doua zi a summitului, despre Afganistan, despre relaţiile cu Rusia, dar şi despre viitorul celor 80.000 de militari americani din Europa. Liderii europeni vor ca Obama să menţină nivelul curent al trupelor americane de pe teritoriul european, dar administraţia de la Washington a cerut europenilor să-şi asume în mai mare măsură propria apărare.
